Ion BAlaceanu 1 - 11 septembrie 1878: Ion Balaceanu, primul ambasador român în străinătate

11 septembrie 1878: Ion Balaceanu, primul ambasador român în străinătate

11 septembrie 1878: Agenția diplomatică română de la Viena a fost ridicată la rangul de legație.

A fost Prima legație a României în străinătate.

Ion Bălăceanu devine primul ambasador român în străinătate.

Ion Bălăceanu s-a nascut pe 25 ianuarie 1828, București, Țara Românească. A fost un politician și ministru de externe român.

Ion Bălăceanu a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador la 11 septembrie 1878, de către Austro-Ungaria.

Ambasadorul prin definitie inseamna reprezentantul unui stat suveran.

A fost fiul natural al fostului domn Alexandru Ghica (1834-1842) și al Mariei Al. Văcărescu, căsătorită cu Constantin Bălăceanu.

Părintele sau legitim, Constantin Bălăceanu, era mare hatman și membru al Divanului judecătoresc.

Ion Bălăceanu și-a completat studiile , în Franța, urmând cursurile liceului „Louis le Grand”.

La începutul anului 1846, a intrat în rândurile „Societății studenților romani de la Paris” înființată în 1845, odată cu Ion Ghica, Costache Negri, Iancu Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu ș.a.

Bălăceanu a revenit în țara în perioada imediat premergătoare izbucnirii revoluției de la 1848. La 3 august, locotenența domnească a Țării Românești l-a numit în funcția de prefect de Muscel.

După sfârșitul revoluției în Țara Românească, Bălăceanu s-a refugiat în Transilvania.

Deși tatăl sau, dobândea portofoliul Departamentului Dreptății în noul guvern provizoriu „compus din boieri”, numele lui Ion Balaceanu a fost cuprins în lista neagra comunicata de sultan autorităților politice din Tara Românească, privind „exilarea capilor revoluției”.

Odată cu terminarea evenimentelor revoluţionare din Imperiul habsburgic, a luat drumul Occidentului.

A stat aproximativ şase ani la Paris, Montpellier şi Nisa. În 1853, odată cu izbucnirea conflictului ruso-otoman, a încercat fără succes să pătrundă în ţară. S-a stabilit o vreme şi în Elveţia.

Abia în 1856, după opt ani, a revenit la Bucureşti.

A început o nouă etapă a vieţii sale.

Si-a împărţit timpul între activităţi în ţară şi deplasări mai scurte sau mai lungi peste hotare.

Iniţial, s-a implicat în lupta pentru unirea Principatelor şi partida unionistă.

În anul 1858, cu ocazia Conferinţei speciale a Marilor Puteri privind problema românească, Ion Bălăceanu s-a aflat circa un an de zile la Paris.

În anul 1859, Al. I. Cuza i-a incredintat misiuni secrete pe lângă sultan la Constantinopol, apoi la Torino, pe lângă premierul italian Cavour, şi la Paris, pe lângă împăratul Napoleon al III-lea.

Ulterior, Ion Bălăceanu a devenit un adversar politic al lui Alexandru Ioan Cuza. S-a situat pe poziţiile partidiei ce dorea aducerea în fruntea României nou-apărute a unui princpe străin.

Astfel, s-a aflat în străinătate în cea mai mare parte a anului 1863.

În 1866, la patru zile după abdicarea domnitorului A. I. Cuza, a fost numit la cererea împăratului Franţei, agent diplomatic al României la Paris, unde a rămas circa un an şi jumătate.

„Amintirile politice şi diplomatice”

Ion Balaceanu este autorul unui document de mare importanţă istorică pentru cunoaşterea şi interpretarea unor evenimente din a doua jumătate a secolujlui XIX, în care a fost direct implicat. A lasat in urma memoriile sale politice şi diplomatice.

Editate de Georgeta Filitti, ele au constituie un excepţional document istoric pentru întreaga epocă, adică aceea a formării României moderne.

Aceste memorii sunt relevante deoarece autorul lor a fost direct implicat în cele mai importante evenimente ale perioadei: Unirea Perincipatelor, urcarea pe tron a lui Alexandru Ioan Cuza, apoi a lui Carol, cu toate „dedesupturile” şi implicaţiile lor.

Ion Bălăceanu a avut posiblitatetea să îl cunosască bine pe viitorul rege al României, de vreme ce, a avut un rol major în aducerea sa pe tron.

După detronarea lui Cuza, Ion Bălăceanu a fost însărcinat de guvernul provizoriu să plece la Paris, ca emisar, şi să intervină iarăşi pe lângă Napoleon al III-lea în vederea alegerii unui domn străin.

Împăratul francez a respins ideea guvernului provizoriu de a i se face această propunere contelui de Flandra.

Bălăceanu afirmă că a trebuit să se angajeze în găsirea altui candidat la tronul Principatelor Unite.

Prin doamna Cornu, o prietenă devotată a Împăratului, Bălăceanu a ajuns să-l cunoască pe prinţul Carol de Hohenzollern, fiul prinţului Anton de Hohenzollern, guvernatorul militar al Renaniei, cu reşedinţa la Düsseldorf.

Bălăceanu a facut naveta între Paris şi Berlin. Este primit în audienţă de cancelarul Bismarck ce urma să-şi dea şi el asentimentul.

Prinţul Carol era ofiţer al armatei prusace. A mers apoi între Paris şi Düsseldorf, unde se intalneste cu cei doi prinţi Hohenzollern.

Până la urmă, Carol a fost convins şi a acceptat să vină ca principe domnitor în România.

Din relatarea împrejurărilor în care a avut loc călătoria pe Dunăre a viitorului principe: ‘‘Prinţul Carol se ferea să-şi dezvăluie identitatea faţă de autorităţile austriece, ostile Prusiei, fiind, de fapt, un „călător clandestin”, un personaj incognito. ”

Noul domnitor al României, principele Carol de Hohenzollern, i-a rămas recunoscător pentru sprijinul consistent pe care i l-a acordat pentru urcarea sa pe tron.

I-a încredinţat unele misiuni diplomatice peste hotare.

 La Atena în 1868, a fost prezent la formarea unei alianţe balcanice, ce ar fi trebuit să ducă la obţinerea independenţei popoarelor din Europa de sud-est stăpânite de otomani.

În anii 1870-1871 a fost agent diplomatic al României în capitala otomană.

După o vremelnică retragere din activităţi publice, când de altfel a călătorit frecvent peste hotare.

în 1876 a fost numit agent diplomatic la Viena.

A rămas în capitala austriacă circa şase ani. A avut un rol însemnat apoi, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în recunoaşterea independenţei statului român.

Spre sfârşitul anului 1882, a fost numit ambasador al României la Roma unde a rămas până în ianuarie 1884.

Ulterior patru luni a fost reprezentantul regatului României la Paris.

Prin demisie, a revenit pentru puţină vreme în România.

După o pauză de doi ani şi jumătate a fost din nou reprezentant al României în capitala otomană si delegat din partea statului român în Comisia Europeană a Dunării.

Cariera sa diplomatică s-a încheiat cu o şedere de opt ani, din 1893 până în 1901, la Londra în calitate de şef al misiunii diplomatice a României de acolo.

Ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut la Nisa, în sudul Franţei.

In anul 1914, moare la Nisa şi este îngropat în Cimitirul de la Castel.

Unul dintre urmaşii lui Ion Bălăceanu este distinsul şi venerabilul academician Constantin Bălăceanu Stolnici, medic neurolog, pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de neuropsihologie, membru de onoare al Academiei Române.

11 septembrie, cele mai semnificative momente:

1649: Ia sfârșit asediul Droghedei. Armata lui Oliver Cromwell intra în oraș și executa garnizoana acestuia.

1709: Bătălia de la Malplaquet.

11 septembrie 1851: Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune.

1924: Se naste, Ion Rotaru, critic și istoric literar român.

1932: Se naste, Gavril Dejeu, politician român.

1940: Este dizolvat Partidul Națiunii. Partid „unic și totalitar” era sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.

1947: Se naste, Alexa Visarion, regizor și scenarist român

1944: Are loc ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat.

11 septembrie 2001: 2.996 de oameni si-au pierdut viața în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie din SUA.

11 septembrie 1985: Moare, Ion Frunzetti, critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător român.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 11 septembrie 1878: Ion Balaceanu, primul ambasador român în străinătate1
en US Tweet - 11 septembrie 1878: Ion Balaceanu, primul ambasador român în străinătate 20
en US save - 11 septembrie 1878: Ion Balaceanu, primul ambasador român în străinătate20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
avram iancu - 10 septembrie 1872: Moare, Avram Iancu
10 septembrie 1872: Moare, Avram Iancu

Avram Iancu este considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania, iar memoria lui cinstită în mod deosebit...

Închide