Tatal lui Stefan cel Mare

12 octombrie 1449: Bătălia de la Tămășeni

12 octombrie 1449: Bătălia de la Tămășeni, pe Siret. Bogdan al II–lea devine domn al Moldovei cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara.

Batalia de la Tamaseni, pe Siret, a fost o confruntare militara dintre Domnul Moldovei, Alexandru al II sau Alexandrel si pretendentul la tronul Moldovei, Bogdan, viitorul domn al Moldovei sub numele de Bogdan al II-lea (domn al Moldovei 12 octombrie 1449 – 17 octombrie 1451).

Bogdan al II-lea este tatal lui Stefan cel Mare.

Ştefan cel Mare a preluat mult din experienţa tatălui său sub aspect politic, diplomatic şi militar.

Bogdan al II-lea a fost sprijinit in lupta de catre Iancu de Hunedoara. Bogdan il infrange pe Alexandru al II-lea si este inscaunat ca si domn.

Domnia lui Bogdan al II-lea are loc într-o epocă de mari frământări, prin care a trecut Ţara Moldovei.

Această perioadă a fost una plină de războaie în lupta pentru scaunul domnesc între descendenţii lui Alexandru cel Bun.

Aceste războaie au adus mari pagube materiale şi suferinţe umane, au pus ţara în faţa unor deosebit de grele probleme, care purtau pericolul pierderii independenţei ţării.

Deoarece Alexandru cel Bun nu a desemnat în timpul vieţii sale un succesor la tronul Moldovei, moartea sa neaşteptată a pus ţara şi urmaşii săi in fata acestor lupte.

În lupta pentru tronul voievodal s-au impus fii lui Alexandru cel Bun, Iliaş şi Ştefan.

Ulterior s-a convenit ca ţara să fie diriguită în mod egal de Iliaş şi Ştefan, care şi-au împărţit ţara în două.

Evenimentele au degradat în ciocniri şi chiar războaie sângeroase, care s-au încheiat tragic pentru ambii. În rivalitatea pentru scaunul domnesc apare mai târziu un al treilea pretendent, Petru, de asemenea fiu al lui Alexandru cel Bun.

Apoi în lupta pentru scaunul domnesc se aventurează fii lui Iliaş, Roman şi Alexăndrel.

În condiţiile când în cursă rămăsese minorul Alexăndrel, părea că războaiele fratricide se apropie de final.

Dar a reusit să se impună Bogdan al II-lea, care a reuşit să-l izgonească pe Alexăndrel şi pe boierii care-l susţineau.

Conform părerii exprimate de Nicolae Grigoraş şi C. Rezachevici, Bogdan al II-lea a fost fiul jupanului Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun.

Alte izvoare istorice sustin faptul ca Bogdan al II-lea ar fi fost cu adevărat fiul lui Alexandru cel Bun.

Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormântul acesta bunicului său, Io Bogdan voievod, fratele lui Alexandru voievod, în anul 6988 (1480), luna ianuarie, 25 zile, întru veşnica lui pomenire”. Inscripţie în traducere din limba slavonă din biserica „Sfântul Nicolae” a Episcopiei din Rădăuţi

Bogdan al II-lea a declanşat acţiunile în vederea ocupării tronului de undeva de peste hotarele ţării (după unii cercetători – din Transilvania, iar după alţii – din Ţara Românească).

Bogdan a pregătit şi a pornit în campania de dobândire a scaunului domnesc intrând în ţară în prima decadă a lui octombrie 1449.

În tabăra lui Alexăndrel vodă se cunoştea despre pregătirile lui Bogdan, acesta l-a întâmpinat pe pretendent cu destulă oaste târgurile de jos ale ţării – Roman, Iaşi, Vaslui.

Unele informaţii le aflăm din Letopiseţul anonim al Moldovei, numit de Ioan Bogdan „Letopiseţul de la Bistriţa”, în care se arată precum că:

În anul 6957 (1449) luna octombrie 12, a venit Bogdan voievod şi a lovit pe Alexandrel voievod la Tămăşeni, lângă târgul Romanului şi a omorât o mulţime dintre panii lui : Oancea logofăt şi Costea Andronic şi alţi mulţi au fost omorâţi”.

Lupta hotărâtoare dintre forţele lui Bogdan şi cele ale lui Alexăndrel vodă s-a dat la Tămăşeni.

În urma unor lupte înverşunate a câştigat lupta, Bogdan al II-lea.

Alecsandrel a fugit în Polonia, iar Bogdan a intrat în cetatea Suceava, unde a fost uns drept rege.

În scurtă vreme, el a reuşit să preia controlul asupra capitalei Suceava şi a întregii ţări.

Bogdan a fost căsătorit cu Maria-Oltia, sora boierului Vlaicu. A avut trei copii: Ștefan, Maria și Sora.

Pentru a evita pericolul reîntoarcerii lui Alexandru în Moldova, Bogdan a încercat să ajungă la o înțelegere cu magnatul polonez Dietrich Buchacki, bătrânul Podolsk și castelanul Kamenica, astfel încât să medieze reconcilierea celor două ramuri ale dinastiei economice.

Încercarea a eșuat, iar campania poloneză din Moldova în iarna 1449-1450 l-a obligat pe Bogdan să caute sprijin de la vechiul său aliat – prințul transilvănean Jancu de Hunedoara. Tratatul cu el a fost încheiat la 11 februarie 1450 și reînnoit la 5 iulie același an.

Surse: andreiesanu – Blog, traduceri din limba rusa: noi.md

12 octombrie, momente de amintit

1492: Cristofor Columb a acostat în Insulele Bahamas. Credea că a ajuns în Asia de Est nerealizând că a ajuns în apropierea coastelor Americii.

1595: Ștefan Răzvan, domn al Moldovei, a ocupat Bucureștii.

1777: Grigore al III-lea Ghica este ucis la Iași din porunca sultanului.

1793: Regina Franței, Maria Antoaneta este chemată la primul interogatoriu.

Actul de acuzare: „Maria Antoaneta, văduva lui Ludovic Capet, a fost, cât timp a stat în Franța, flagelul și vampirul francezilor„.

12 octombrie 1808: Napoleon I și Alexandru I semnează convenția prin care Rusia anexează Moldova și Țara Românească.

1863: Moare, Andrei Mureșanu, poet, creatorul marșului revoluționar de la 1848.

1894: Se naste, Elisabeta a României, fiica Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.

1935: Se naste, Luciano Pavarotti, tenor italian.

1944: Municipiul Oradea este eliberat de către unități militare românești și sovietice, de sub ocupația maghiară fascistă. Ziua orașului.

1954: Se naste, Delia Brândușescu, sculptoriță română.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 12 octombrie 1449: Bătălia de la Tămășeni1
en US Tweet - 12 octombrie 1449: Bătălia de la Tămășeni 20
en US save - 12 octombrie 1449: Bătălia de la Tămășeni20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
De vopsit gardul
Sa vopsim un gard!

Doi romani se invoiesc cu un italian, sa vopseasca un gard. -Va dau voie sa intrati in casa , sa...

Închide