Batalia de la Calugareni - 13 august 1595: Batalia de la Călugăreni

13 august 1595: Batalia de la Călugăreni

13 august 1595: Bătălia de la Călugăreni. Mihai Viteazul invinge oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa.

Mihai Viteazul in fruntea unei osti formate din 10.000 de munteni si ajutat de 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească invazia otomana condusă de Sinan Pașa.

Obiectivul otoman era transformarea Țării Românești în pașalâc.

Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane.

„Într-adevăr, armata lui Sinan era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”

Nicola Balcescu

Acest raport de forțe il determina pe voievod sa aleaga terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov.

Deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu.

Astfel superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată.

Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite.

Prima fază a bătăliei s-a petrecut în dimineața zilei de 13 august 1595. A fost caracterizata prin atacuri de tatonare ale celor doi adversari.

În zori, cavaleria română a atacat cavaleria otomană din fața Călugărenilor, împingând-o peste râul Neajlov.

Mihai a impartit dispozitivul de luptă din 10.000 de oșteni pe două linii, cu zece tunuri, pe malul nordic al râului.

Rezerva de 6.000 de oameni aflați sub comanda lui Albert Király a fost amplasată la distanță destul de mare, la nord-vest de Călugăreni in eventualitatea unui atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni.

Intr-adevar pe acolo aveau să acționeze forțele otomane ale lui Hassan Pașa, beilerbeiul Rumeliei.

După ce cavaleria sa a fost respinsă, Sinan Pașa a trimis în luptă o grupare de 12.000 de luptători.

Mihai Viteazul i-a lasat sa treaca peste rau si i-a supus apoi unui puternic bombardament de artilerie. Ulterior i-a atacat în forță, alungându-i la sud de Neajlov.

Prima fază a bătăliei s-a încheiat în favoarea românilor.

A doua fază a bătăliei a început la prânz.

Sinan Pașa a hotărât să înceapa atacul împotriva românilor cu toate forțele de care dispunea.

Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de Mehmet Satârgi Pașa a efectuat o manevră de învăluire prin est.

În același timp, Hassan Pașa, a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni.

Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică.

Artileria, archebuzierii și infanteria română au reușit să oprească atacul.

În același timp însă, spahiii din flancul drept al otomanilor au trecut râul și au amenințat întreaga aripă stângă a românilor.

Atacat in forta frontal și din flanc, Mihai a ordonat retragerea eșalonului întâi către rezervele din spatele Călugărenilor. Datorita presiunii inamicului românii au fost nevoiți să abandoneze tunurile.

Odata cu terminarea retragerii, toate trupele române s-au reunit si înaintarea turcilor a fost oprită.

Ultima fază a bătăliei s-a desfășurat în după-amiaza aceleiași zile și s-a materializat într-o puternică ofensivă a românilor.

Căpitanul Cocea și oamenii lui au mers inainte intr-o misiune de recunoaștere. Mihi Viteazul a avut la dispoziție un număr de soldați odihniți, care nu au participat la luptă.

Mihai Viteazul a hotărât să execute un contraatac frontal dar și o manevră de învăluire pe flancul stâng al inamicului.

Satîrgi Pașa a fost respins de către ieniceri. Otomanii au fost înghesuiți într-un spațiu foarte îngust din nordul Neajlovului, având podul în spate ca singură cale de retragere.

Contraatacul s-a prelungit până la pod. Tunurile au fost recuperate, iar focul artileriștilor români și al archebuzierilor a provocat pierderi foarte grele turcilor.

Sinan Pașa a înaintat în fruntea trupelor de elită.

Retragerea turcilor în fața atacurilor continui ale românilor s-a transformat în debandadă în momentul în care detașamentul de 400 de călăreți ai căpitanului Miron Alexandru Cocea a atacat spatele armatei otomane și tabăra aflată lângă satul Hulubești.

În deruta fugarilor a antrenat și garda lui Sinan Pașa și pe marele vizir, care a fost aruncat în mlaștină, de unde a fost salvat de un credincios al său.

Apariția forțelor lui Hasan Pașa în flancul drept al românilor i-a ferit pe otomani de dezastru.

Mihai Viteazul a întrerupt urmărirea fugarilor. Atacul s-a indreptat împotriva noilor intrați în luptă.

Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;

Aleargă năvală nebună.

Împrăştie singur pe câţi îi adună,

Cutreieră câmpul, tăind de pe cai

El vine spre paşă: e groază şi vai,

Că vine furtună.

Pasa Hasan, George Cosbuc

Hasan Pașa, cuprins de panică, a părăsit în fugă, în fruntea călăreților săi câmpul de luptă.

Şi-n ceasul acela Hassan a jurat

Văzut-au şi beii că fuga e bună

Şi bietului paşă dreptate i-au dat,

Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat

O groază nebună.

Pasa Hasan, George Cosbuc

7.000 de otomani au căzut pe câmpul de luptă. Tunurile acestora și un steag verde al profetului au căzut în mâinile românilor.

Prin atacul de la Călugăreni, Mihai Viteazul a provocat pierderi importante dusmanilor si a întârziat înaintarea turcilor, câștigând timpul necesar pentru concentrarea forțelor antiotomane.

Cu toate acestea, înaintarea turcilor către București nu a fost oprită.

Mihai Viteazul a hotărât să se retragă către munți, unde a asteptat ajutoare din Transilvania și Moldova.

O cronică otomană a consemnat că românii au „aprins focuri … și au mânat cu steagurile o cireadă de bivoli cu țipete și zgomote” și de asemenea au provocat explozii.

După ce s-a retras prin Târgoviște armata lui Mihai Viteazul s-a oprit în tabăra de la Stoenești, de lângă pasul Bran-Rucăr, unde a ocupat o poziție avantajoasă de apărare.

După pierderile suferite la Călugăreni, Sinan Pașa a înaintat prudent către București. A stabilit cartierul general la mănăstirea Radu Vodă și l-a numit pe Satîrgi Mehmed Pașa beilerbei, dându-i sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni.

După acest moment, Sinan Pașa s-a îndreptat către Târgoviște. Aici a ordonat construirea unor întăriri din pământ, apărate de 1.500 de oameni și 30 de tunuri.

Grosul armatei turcești s-a îndreptat către Stoenești.

Aici, otomanii au ocupat o poziție în fața armatei lui Mihai. Din prudență, dar și datorită condițiile foarte grele de teren, pierderile mari suferite până în acel moment, lipsa ajutorului din partea tătarilor, cât și datorită faptului că numeroși otomani s-au împrăștiat după pradă, Sinan Pașa nu a atacat.

La sfârșitul lui septembrie, Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, a venit in ajutorul lui Mihai Viteazul cu 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de arhiducele Maximilian⁠ și 300 de călăreți din Toscana.

Aceste forțe reunite au început în octombrie înaintarea împotriva otomanilor. Acestia au fost înfrânți la Târgoviște (6-8 octombrie), București (12 octombrie), și în bătălia de la Giurgiu (15-20 octombrie).

13 august, cele mai semnificative momente

13 august 1516: Tratatul de la Noyon între Franța și Spania. Francisc I al Franței recunoaște pretenția lui Carol Quintul asupra Neapole, iar Carol recunoaște pretenția lui Francisc asupra Milano.

1532: Are loc unirea dintre Bretania și Franța.

1624: Regele Ludovic al XIII-lea al Franței îl numește prim-ministru pe Cardinalul Richelieu.

1792: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței este formal arestat de Tribunalul Național și declarat „inamic al poporului”.

13 august 1862: Se infiinteaza Ministerului Afacerilor Străine al României.

1893: Se naste, Constantin Brăiloiu, etnomuzicolog și compozitor român.

1863: Moare, Eugène Delacroix, pictor, desenator, gravor și litograf francez.

1899: Se naste, Alfred Hitchcock, regizor britanic.

1905: Norvegia devine independentă. Aproape 100% din alegători au votat printr-un referendum dizolvarea Uniunii personale cu Suedia.

1906: Este creată Comisia Generală a Sindicatelor din România.

1917: Moare, Alexei Mateevici, poet român.

1920: Bătălia de la Varșovia. Bătalia finală a războiului polono-sovietic.

1926: Se naste, Fidel Castro, avocat și politician cubanez, al 15-lea președinte al Cubei.

1937: Bătălia de la Shanghai. Este capturat orașului Shanghai de către japonezi.

13 august 1946: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere. Recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU.

României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.

1961: Incepe ridicarea Zidului Berlinului. Separarea est germanilor de berlinezii din vest. A rezistat până la 9 noiembrie 1989.

2001: Moare, Manuel Alvar, lingvist spaniol, membru de onoare al Academiei Române.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 13 august 1595: Batalia de la Călugăreni1
en US Tweet - 13 august 1595: Batalia de la Călugăreni 20
en US save - 13 august 1595: Batalia de la Călugăreni20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
IMG 20200802 140433 scaled - Pancakes cu dovlecei
Pancakes cu dovlecei

Pancakes cu dovlecei este un experiment pe care l-am incercat cu ceva timp in urma. Revin la aceasta "reteta" din...

Închide