Tratatul romano-austro-ungar

18 octombrie 1883: Semnarea tratatului de alianță româno-austro–ungar

18 octombrie 1883: Se semneaza, la Viena, într-un cadru strict secret, tratatul de alianță româno-austro–ungar.

Puțini oameni politici, printre care o parte din conservatori în frunte cu P. P. Carp și T. Maiorescu, au sustinut ideea apropierii de blocul german.

În iulie 1883, primul ministru s-a dus în concediu la băile Franzenbad, si cu acest prilej s-a întâlnit cu Bismarck.

Regele Carol I a fost invitat la Berlin ca naș la botezul prințului Wilhelm (viitorul împărat Wilhelm al II-lea).

La 18 august, regele, însoțit de Ion C. Brătianu, s-a întâlnit cu împăratul Wilhelm I la Potsdam. Si-au exprimat dorința ca România să încheie o alianță cu Germania.

Regele a fost sfătuit să discute și cu Franz Joseph, împăratul Austro-Ungariei.

Delegația română s-a deplasat la Viena, pe 25 august. Cei doi conducători de state, au convenit că o alianță era utilă.

Tratatul secret din 18/30 octombrie 1883 dintre România, Austro-Ungaria și Germania a fost susținut de regele german Carol I și premierul liberal Ion C. Brătianu.

Tratatul era compus dintr-un preambul și șapte articole.

În preambul, împăratul Austro-Ungariei și regele României stabilesc caracterul pur defensiv și conservator al Tratatului care avea drept scop „de a asigura ordinea politică și de a garanta contra tuturor eventualităților prietenia perfectă care îi leagă”.

Articolul 1: prevedea angajamentul părților contractante de a nu intra în alianțe ostile uneia din părți, de a duce o politică amicală și de a-și acorda sprijin reciproc „în limita intereselor lor”.

Articolul 2: se referea la obligația celor două părți de a-și veni în ajutor în cazul unui atac neprovocat, menționându-se special că obligația „casus foederis” din partea României intervenea atunci când Austro-Ungaria ar fi atacată în „ținuturile limitrofe cu România”, adică se făcea referire la Rusia și eventual la Serbia, fapt puțin probil pe atunci.

Pentru Austro-Ungaria obligația de „casus foederis” față de România intervenea dacă aceasta din urmă „ar fi fost atacată” fără provocare din partea sa. România era deci asigurată prin acest articol față de un atac din partea Rusiei și eventual din partea Bulgariei sau Serbiei. Nemenționarea în tratat a Rusiei a constituit în cele din urmă un avantaj pentru România.

Articolul 3 stabilea obligația părților de a se consulta în vederea măsurilor ce se impuneau în cazul unei amenințări cu agresiunea „în condițiile sus menționate”. Chestiunile militare, cele referitoare la unitatea operațiunilor și trecerea peste teritoriile respective urmau a fi reglementate printr-o convenție militară.

Articolul 4: obligația părților ca în cazul unui război comun în circumstanțele prevăzute de articolele anterioare să nu negocieze și să nu încheie separat pace.

Articolului 5: tratatul se încheie pentru o durată de cinci ani, începând cu ziua ratificării. Tot aici se stipula prelungirea automată a valabilității tratatului pe încă trei ani dacă nici una din părți nu cerea cu un an înainte denunțarea sau revizuirea documentului.

În articolul 6: se menționa caracterul sectret al tratatului.

Articolul 7: părțile se angajau să ratifice tratatul și să schimbe instrumentele de ratificare în termen de trei săptămâni.

Germania a semnat tratatul de aderare la alianța româno-austro-ungară, deși, inițial, Bismarck și împăratul Wilhelm preferau o alianță bilaterală dintre România și Monarhia Dualistă.

Wilhelm Si carol i 1 - 18 octombrie 1883: Semnarea tratatului de alianță româno-austro–ungar

A fost motivat faptul că exista deja un tratat de alianță între Germania și Austro-Ungaria și respectiv Germania era obligată să intre în acțiune în cazul în care România ar fi atacată.

Aderarea României la Tripla Alianță a constituit un moment important în desfășurarea politicii externe românești la sfârșitul sec. XIX-lea si începutul sec. XX.

Acordul a permis guvernului român să rezolve problema Dunării conform intereselor sale.

Prin tratat au fost oferite garanții de securitate, fapt ce a permis consolidarea internă și externă a statului român.

Tratatul din 1883 a contribuit la fortificarea pozițiilor dinastiei de Hohenzollern în România și la creșterea încrederii Austro-Ungariei și Germaniei în politica statului român.

Germania a asigurat apărarea frontierei sudice a Austro-Ungariei.

In cazul unui conflict militar pe două fronturi, Monarhia Dualistă își putea concentra forțele la Răsărit, unde ar fi beneficiat și de ajutorul armatei române, iar Imperiul german își orienta atenția spre Vest.

Un mare dezavantaj pentru România a fost faptul că tratatul de alianță a s-a interpus in lupta de eliberare a românilor transilvăneni și a oferit Austro-Ungariei posibilitatea de a interveni în treburile interne ale României.

Interventia a fost pe linia cerințelor de reprimare din partea guvernului român a unor manifestări anti-austro-ungare în România.

A existat, de exemplu, cazul ardelenilor expulzați din România în septembrie 1885 la intervenția expresă a lui Kalnoky.

Cu toate acestea nu a fost abandonata lupta de eliberare a românilor transilvăneni. Ardelenii nu au încetat lupta împotriva asupririi naționale și nici conaționalii lor din Regat n-au ezitat să-i sprijine prin toate mijloacele.

Deși Tripla Alianță a fost reînnoită în 1902 și 1912, atât Italia (în 1915), cât și România (în 1916) au intrat în război de partea Antantei.

18 octombrie, cele mai semnificative momente

18 octombrie 1009: Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost distrusă pînă la temelii. Ordinul a fost dat de califul Fatimid Al-Hakim bi-Amr Allah.

1495: Se încheie construcția bisericii domnești din Dorohoi.

18 octombrie 1599: Bătălia de la Șelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory.

Teritoriul Transilvaniei intra în stapânirea lui Mihai Viteazul.

1685: Ludovic al XIV-lea al Franței a revocat Edictul de la Nantes. In Franța este interzisă exercitarea cultului protestant.

1867: SUA au preluat regiunea Alaska.

18 octombrie 1878: Rusia a luat în stapânire totală Basarabia.

1893: Charles Gounod, compozitor francez

1907: Se naste, Mihail Sebastian, scriitor român.

1915: Incepe a treia bătălie de la Isonzo în Campania italiană dintre Italia și Imperiul Austro-Ungar.

1918: Se inființeaza ”Societățea simfonica „George Enescu” din Iași.

1941: Incepe operațiunea militară de cucerire a Peninsulei Crimeea.

1967: Se naste, Ștefan Bănică Jr., cântăreț, actor, regizor, producător de film și compozitor român, fiul actorului și cântărețului Ștefan Bănică Sr.

2009: Moare, Ion Cojar, regizor, actor și profesor român.

2011: Moare, Paul Everac, dramaturg român.

2017: Moare, Olga Tudorache, actriță română de teatru și film.

Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 18 octombrie 1883: Semnarea tratatului de alianță româno-austro–ungar1
en US Tweet - 18 octombrie 1883: Semnarea tratatului de alianță româno-austro–ungar 20
en US save - 18 octombrie 1883: Semnarea tratatului de alianță româno-austro–ungar20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
saracie - 17 octombrie: Ziua Internațională pentru eradicarea sărăciei
17 octombrie: Ziua Internațională pentru eradicarea sărăciei

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei este marcata, in fiecare an pe 17 octombrie, cu scopul de a conștientiza importanța combaterii...

Închide