Gheorghe Domasnean - 18 septembrie 1940, Moare, Gheorghe Domășnean, general român

18 septembrie 1940, Moare, Gheorghe Domășnean, general român

18 septembrie 1940, Moare, Gheorghe Domășnean, general român în Armata Comună austro-ungară, apoi general de divizie în România, politician și primar al Timișoarei.

Gheorghe Domășnean s-a nascut intr-o veche familie română de grăniceri din Banat.

Tatăl a avut gradul de caporal în compania a V-a din Mehadia a regimentului de graniță bănățean.

A urmat școala elementară din Orșova, apoi o școală reală militară inferioară din Eisenstadt și școala reală militară superioară din Biserica Albă.

A absolvit cu epitetul de „eminent”.

A absolvit la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt ca șef de promoție.

După absolvirea academiei a fost repartizat în anul 1890 ca locotenent, la dorința lui, în regimentul de infanterie grăniceresc nr. 43 din Caransebeș.

A fost trimis ulterior la Școala de Război din Viena, pe care a terminat-o pe primul loc.

A avansat în mod excepțional la gradul de căpitan, a fost trecut în cadrul Statului Major al Armatei Imperiale și Regale la Biroul de Operațiuni pe 1 noiembrie 1900.

La 12 martie 1906 a fost avansat la gradul de maior al Statului Major.

A fost mutat la fortăreața Riva del Garda.

S-a intors pe 20 martie 1911 la Viena. A preluat un post în departamentul nr. 5 al Ministerului Imperial și Regal de Război. A fost numit locotenent-major la 1 mai 1911 și șef al departamentului nr. 5 la 21 octombrie al anului. În această poziție a fost ridicat la rangul de colonel la 1 noiembrie 1913.

A fost responsabil pentru problemele operaționale, atașamentele Dublei Monarhii, comunicațiunea poștală și telegrafică, dislocarea trupelor și instruirea tactică ale armatei.

A fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului Franz Joseph.

De la 14 aprilie 1914 până la sfârșitul războiului Domășnean a fost șeful de stat major al Armatei a 10-a.

În timpul Primului Război Mondial, a participat la a patra bătălie de la Isonzo în calitate de comandant al Brigăzii nr. 60 de infanterie, in primul rând la luptele pentru capul de pod de la Oslavia lângă Gorizia.

A fost decorat Cavaler al Ordinului Imperial Leopold de clasa a 3-a și cu Crucea de Merit Militar de clasa a 3-a, ambele premii cu decorație de război.

Domășnean a fost ridicat la rangul de general-maior la 1 august 1917.

A mai luptat de la 15 iunie 1918 până la sfârșit pe frontul din Tirol.

Generalul fost pensionat la 1 ianuarie 1919.

După război, Domășnean a intrat în serviciile militare românești la gradul de general de divizie.

S-a pus la dispoziția Consiliului Dirigent de la Sibiu, condus de Iuliu Maniu.

I s-a încredințat misiunea de a organiza armata naționala a Ardealului și Banatului.

A organizat patru divizii românești, precum și jandarmeria din Banat și Transilvania.

Când armata română a intrat în Ardeal, generalul Domășnean era șef al Statului Major al armatei din noile provincii.

L-a susținut pe Ioan Boeriu de Polichna în campania împotriva Ungariei.

A refuzat propunerea generalului Constantin Cristescu, șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, de a avea funcția de Subșef acestuia.

A preferat să rămână în Ardeal. A trecut la comanda Diviziei a 19-a de la Timișoara.

S-a retras din serviciul militar activ la sfârșitul anului 1920.

A fost decorat cu Ordinul Coroanei României în clasa de Mare Ofițer.

După demisia din armată, a fost ales președinte al Comunității de Avere din Caransebeș.

În continuare a început să se intereseze de politică.

A fost ales primar al municipiului Timișoara (9 martie 1929 până la 23 decembrie 1929).

În aceasta calitate a avut o seamă de realizări de interes obștesc:

A mutat linia ferata Timișoara – Buziaș ce traversa orașul.

A terminat lucrările la clădirea Capitol destinată inițial „Filarmonicii“.

A susținut înființarea Episcopiei Ortodoxe Române de Timișoara, devenită ulterior arhiepiscopie și construirea Catedralei Arhiepiscopale.

Gheorghe Domășnean, pe perioada cât a fost primar nu a pretins nici o retribuție. In analele primariei Timisoara ramane mentionat faptul ca atat timp cat a fost primar nu a primit nici un leu. A fost multumit de pensia sa de general iar remuneratia specifica functiei de edil a fost directionata spre modernizarea orasului.

Sub administratia Domasnean a inceput unul dintre proiectele importante ale Timisoarei.

Amenajarea peisagistica a Parcului Rozelor, cel care fusese creat in 1891, iar de aranjamentele florale s-au ocupat la inceputuri Wilhelm Muhle, Franz Niemetz si Beno Agatsy.

In mandatul lui Domasnean este finalizat exteriorul cladirii in care in zilele noastre functioneaza Primaria Timisoara.

Desi imobilul fusese terminat cu patru ani inainte, exteriorul a mai avut de asteptat.

Gheorghe Domasnean nu a avut insa biroul in aceasta cladire

In presa a fost denumit „titan al cinstei”.

Pentru activitatea sa ca primar, la data de 30 noiembrie 1930, i s-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al Timișoarei.

A finanțat publicarea revistei Analele Banatului și ridicarea statuii pentru Pavel Vasici-Ungureanu.

Prin decretul regal cu nr. 1142/14 din 3 aprilie 1931 regele Carol al II-lea i-a conferit generalului Ordinul „Ferdinand I” în grad de comandor.

La 18 septembrie 1940 se stinge din viata la Timisoara si este inmormantat cu toate onorurile cuvenite.

Domășnean a fost înmormântat în Cimitirul de pe Strada Cosminului.

Piața General Gheorghe Domășnean în Timișoara este denumită în memoria lui.

18 septembrie, cele mai semnificative momente

324: Constantin cel Mare il invinge pe Licinius în bătălia de la Chrysopolis.

Bătălia a adus Imperiul Roman sub controlul lui, și în cele din urmă a dus la creștinarea acestuia.

1600: Mihai Viteazul a fost învins la Mirăslău de generalul Gheorghe Basta.

1739: Pacea de la Belgrad. Oltenia este reîncorporată Țării Românești.

1879: Prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României.

1904: Apare la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic „Furnica”.

1909: Moare, Grigore Tocilescu, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român.

1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: „Amor fatal”, „dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf”.

18 septembrie 1914: Se încheie acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoaste dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria.

1923: Se naste, Ana, Principesă de Bourbon-Parma, soția Regelui Mihai I al României.

1947: Este inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa „Insula”, de Mihail Sebastian.

1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa. Nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.

1974: Este inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.

1997: Intra în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.

1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 18 septembrie 1940, Moare, Gheorghe Domășnean, general român1
en US Tweet - 18 septembrie 1940, Moare, Gheorghe Domășnean, general român 20
en US save - 18 septembrie 1940, Moare, Gheorghe Domășnean, general român20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Dem Radulescu - 17 septembrie 2000: Moare, Dem Rădulescu
17 septembrie 2000: Moare, Dem Rădulescu

Dem Rădulescu a trăit modest, decent şi demn. Viaţa sa a stat întotdeauna sub semnul profesionalismului. Umorul cizelat prin studiu...

Închide