Ribbentrop Molotov - 23 august 1939: Se semneaza  Pactul Ribbentrop-Molotov

23 august 1939: Se semneaza Pactul Ribbentrop-Molotov

23 august 1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov.

Protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri. Pactul a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă.

“ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri.”

Paul Johnson

Semnarea s-a facut la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune.

Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, a avut consecințe nefaste, vizibile și astăzi în Europa reunita.

In aprilie 1917 serviciile secrete germane au decis să faciliteze întoarcerea în Rusia a câtorva zeci de revoluționari. Printre ei s-a aflat un anumit Vladimir Ilici Ulianov, alias Lenin.

Au urmat venirea la putere a bolșevicilor, la 7 noiembrie 1917, apoi tratatul leonin de la Brest-Litovsk, din martie 1918.

Prin tratat Lenin ceda Germaniei 800.000 km² și un sfert din populația imperiului țarist, războiul civil și în sfârșit stabilizarea la putere a bolșevicilor.

Începând cu 1920, Lenin a impus politicii externe bolșevice trei direcții principale.

Prima prevedea „apărarea patriei socialiste”, care, pe plan intern, trebuia făcută prin teroare, iar pe plan extern, prin intermediul unei puternice Armate Roșii.

Cea de-a doua viza expansiunea „marii revoluții proletare mondiale”.

Această expansiunea s-ar fi făcut pe două căi: subversiunea pe plan intern a fiecărei țări și acțiunea ofensivă a Armatei Roșii.

Armata Rosie, după ce fusese implicată într-un război civil în Rusia, se angajeaza într-un război civil internațional, nesocotind regulile tradiționale cu privire la relațiile dintre state.

A treia direcție avea la bază „exacerbarea contradicțiilor inter-imperialiste”. Trebuia făcut totul pentru a asmuți statele „bourgheze” și „capitaliste” unul împotriva celuilalt, în așa fel încăt acestea să se slăbească reciproc, așa cum se întâmplase în timpul Primului Război Mondial, și să contribuie astfel la afirmarea puterii revoluționare.

Prima aplicare a acestor direcții a avut loc în cazul Germaniei.

Kominternul a dus multă vreme in Germania o politică subversivă, sprijinit fiind de partidul comunist german. Acesta până în 1933, a criticat constant Republica de la Weinmar.

Pe de altă parte, Lenin, a încheiat la 16 aprilie 1922, tratatul de la Rapallo, prin care U.R.S.S.și Germania se recunoșteau reciproc și își anulau datoriile una față de cealaltă.

Începând cu 1923 sunt semnate primele contracte cu Uniunea Sovietică, privind construirea lângă Moscova a unei uzine de avioane de luptă și vânzarea către sovietici a sute de mii de puști, explozivi și alte materiale de război.

În schimb, până în 1933, Germania beneficiază de oportunitatea de a nu respecta clauzele tratatului de la Versailles, prin care îi erau limitate posibilitățile de reînarmare.

Astfel, Reichswehr-ul pune la punct și experimentează în U.R.S.S. tehnologii și prototipuri de avioane de luptă și de tancuri. Au fost instalate aici tabere clandestine, unde sute de ofițeri se familiarizează cu tehnica ultramodernă și se antrenează în vederea folosirii ei.

Tot în U.R.S.S. este reconstituită clandestin viitoarea Luftwaffe și experimentate primele avioane de vănătoare-bombardier.

Tot in mod clandestin, in U.R.S.S., armata germană pune în aplicare manevre care duc la inventarea unor noi tehnici de luptă și la elaborarea unei doctrine de război aerian.

Acestea își vor da intreaga măsura a eficacității în timpul atacului împotriva Poloniei, în 1939, a Franței, în 1940, și chiar a Uniunii Sovietice în iunie 1941.

La 15 august 1939, ora 4.30, von Schulenberg primește o telegramă din partea ministrului afacerilor externe al celui de-al treilea Reich, von Ribbentrop.

Acesta îi cere să se prezinte fără întârziere la Molotov, pentru a-i citi acest comunicat surprinzător:

„Evoluțiile din ultimul timp par să indice faptul că anumite divergențe de concepție ideologică nu exclud existența unor relații rezonabile între cele două state, nici restabilirea unei colaborări amicale de tip nou.

Spațiile vitale ale Germaniei și Rusiei se învecinează, iar nevoile lor naturale sunt aceleași.

Guvernul Reich-ului consideră că nu există, între Marea Baltică și Marea Neagră nici un aspect care să nu poată fi reglat spre deplina satisfacție a celor două părți. Printre aceste chestiuni se numără mai cu seamă Marea Baltică, regiunea Balticii, Polonia, Sud-Estul Europei etc.

Nu încape îndoială că politica germano-sovietică a ajuns azi la o răscruce istorică. Deciziile privitoare la politica ce va fi urmată, în viitorul imediat, de către Berlin și Moscova, vor marca hotărâtor, timp de generații, natura relațiilor dintre poporul german și popoarele Uniunii Sovieticie

În lumina experienței trecutului, guvernelor Reich-ului și al U.R.S.S. trebuie să le fie limpede ca lumina zilei că democrațiile capitaliste occidentale sunt dușmanul implacabil atât al Germaniei național-socialiste, cât și al Uniunii Sovietice.

Diferendele dintre Polonia și Germania ar putea lua o turnură care le-ar priva pe cele două guverne, german și sovietic, de posibilitatea restabilirii prieteniei germano-sovietice, și, poate, de rezolvarea de comun acord a chestiunilor teritoriale din Europa de Est. În consecință, conducătorii celor două țări nu ar trebui să lase lucrurile la voia întâmplării ci să acționeze la momentul oportun”, (NSR, 1948).

Prin urmare, von Ribbentrop solicită o întrevedere directă, la Moscova, cu Molotov și mai ales cu Stalin.

Molotov se arată gata să semneze un pact de neagresiune.

Pe 17 august, ora 1.00, von Ribbentrop confirmă acordul Berlinului.

Molotov se declară gata să-l primească pe ministrul de externe al Reich-ului, cu condiția să fie prevăzută, în același timp cu pactul, și „încheierea unui protocol special care ar preciza interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului. În paralel, dezamorsează și problema opozițiilor ideologice, explicând că „princicipiul coexistenței pacifice a diferitelor regimuri politice este un principiu de mult stabilit al politicii externe a Uniunii Sovietice.” (NSR, 1948).

La 19 august, Stalin le explică membrilor Biroului politic:

„Dacă semnăm cu Franța și cu Anglia un pact de asistență reciprocă, Germania va renunța cu siguranță la Polonia și va căuta un modus vivendi cu puterile occidentale. Războiul va fi evitat, dar după aceea evenimentele ar putea lua o turnură periculoasă pentru U.R.S.S. Dacă acceptăm propunerea Germaniei, cu privire la încheierea unui pact de neagresiune, aceasta va ataca în mod clar Polonia, ceea ce va duce, inevitabil la intervenția Franței și a Angliei. Europa va cădea atunci pradă dezordinii și unor grave tulburări. În aceste condiții, vom avea mari șanse să stăm în expectativă și să intrăm în război atunci când acest lucru va fi avantajos pentru noi”. (J. Rossi, 2000).

Stalin era perfect conștient că semnarea pactului cu Germania va duce la declanșarea imediată a războiului.

Pe 21 august, la ora 00:45, von Schulenburg, primește de la von Ribbentrop o telegramă ultrasecretă prin care i se cere să se ducă imediat la Molotov, pentru a-i înmâna un mesaj personal de la Adolf Hitler, pentru Iosif Stalin.

Hitler, îl anunță pe Stalin că Germania va declara război Poloniei, că este de acord cu protocolul cerut de sovietici. Ii trasmite, de asemenea, faptul ca va trebui ca von Ribbentrop să fie primit la Moscova pe 22, sau cel mai târziu pe 23 august.

În aceeași zi, Stalin acceptă.

La 23 august, von Ribbentrop a aterizat la Moscova, unde încep imediat discuțiile.

Stalin conduce negocierile și începe printr-un tur de orizont, cu privire la relațiile Germaniei cu Japonia, Turcia, Italia, Anglia și Franța, înainte de a aborda fondul problemei: împărțirea Europei Centrale și de Est. Von Ribbentrop confirmă că atacul împotriva Poloniei este iminent.

Pactul de neagresiune, însoțit de faimosul protocol secret, este asfel semnat. Primul punct al acestuia privește regiunea Balticii: „În eventualitatea unei amenajări teritoriale și politicii efectuate în zona statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania), frontiera de nord a Lituaniei va constitui limita sferelor de influență ale Germnaniei și Uniunii Sovietice” (NRS, 1948).

Prin urmare, celelalte trei state aveau să-i revină lui Stalin.

Al doilea punct privește Polonia: „În eventualitatea unei reamenajări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând statului polonez, sferele de influență ale Germaniei și Uniunii Sovietice vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula și San. În funcție de evoluțiile politice ulterioare, se va vedea dacă interesele celor două țări implică păstrarea unui stat polonez independent, precum și eventualul contur ale granițelor acestuia. În orice caz, această problemă va fi rezolvată în urma unui acord amical” (NRS, 1948).

Astfel este parafată o nouă împărțire a Poloniei.

Ultimul punct al protocolului Ribbentrop-Molotov subliniază interesul Uniunii Sovietice pentru Basarabia, provincia estică a României, și dezinteresul politic al Germaniei cu privire la Europa de Sud-Est.

Ribbentrop Molotov - 23 august 1939: Se semneaza  Pactul Ribbentrop-Molotov

La 1 septembrie Germania atacă Polonia si se declanseaza automat cel de-al Doilea Război Mondial.

23 august, cele mai reprezentative momente

1244: Mercenarii musulmani au ocupat Ierusalimul. Orasul a fost definitiv pierdut de creștini.

23 august 1752: Moare, Grigore al II-lea Ghica, domn al Țării Moldovei (1726–1748) și al Țării Românești (1733–1735 și 1748–1752).

1821: Mexic își câștigă independența față de Spania.

1833: In coloniile britanice sclavia a fost abolita.

23 august 1866: Sfârșitul Războiului austro-prusac prin Pacea de la Praga.

1906: Se naste, Alexandru Roșca, psiholog român, membru al Academiei Române.

23 august 1924: Se naste, Paul Everac, dramaturg român.

1927: Se naste, Radion Cucereanu, autor de manuale și scriitor basarabean.

23 august 1944: România iese din alianța cu Puterile Axei si trece de partea aliaților.

Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României.

S-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.

1948: Se infiinteaza consiliului mondial al bisericilor.

1948: Se naste, Andrei Pleșu, filosof, scriitor și eseist român.

1956: Are loc inființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București.

23 august România Sărbătoare națională între anii 1948–1989

23 august - 23 august 1939: Se semneaza  Pactul Ribbentrop-Molotov

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 23 august 1939: Se semneaza  Pactul Ribbentrop-Molotov1
en US Tweet - 23 august 1939: Se semneaza  Pactul Ribbentrop-Molotov 20
en US save - 23 august 1939: Se semneaza  Pactul Ribbentrop-Molotov20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Just Fart - Sa te doara-n paispe de gura lumii
Sa te doara-n paispe de gura lumii

Inventeaza un om cu sase degete si il vor uri; vei crea, poate, vrajba secolului. Caci in mintea lor tot...

Închide