Bogdan Petriceicu Hasdeu - 25 august 1907: Moare, Bogdan Petriceicu Hasdeu

25 august 1907: Moare, Bogdan Petriceicu Hasdeu

25 august 1907: Moare, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scriitor și filolog român.

”Nu este suferinţă pe lume pe care să nu o răscumpere o singură zi de fericire. O mică lumânare goneşte întunericul dintr-o mare încăpere.” Bogdan Petriceicu Hasdeu

La România

fragment


Purtând pe trup înfipta gheară
Şi-n suflet drojdii de venin,
De zece ori sărmana ţară,
Rămasă-n voie la străin,
D-abia putând să mai respire,

Mereu lovită de călăi—
De ce te plângi c-a-ta peire
Îţi vine de la fii tăi?


O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Bogdan Petriceicu Hasdeu

Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus.

A copilărit la moșia părintească din Cristinești, Basarabia, fiind crescut de către mama sa vitregă.

Tatăl său, Alexandru Hâjdeu cunoștea zece limbi străine, printre care și persana, era istoric, publicist și a scris în latină despre flora Basarabiei.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a studiat la universitatea din Harkov.

La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ținut pentru a scăpa de împilarea și deznaționalizarea forțată practicată de administrația de ocupație.

Rușii i-au cerut extrădarea. La refuzul autorităților române de a-l extrada i-au anulat dreptul de moștenire pe care-l avea asupra unor moșii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei.

Mai târziu i-a fost recunoscut acest drept pe cale judiciară.

La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul dar a demisionat dupa 7 luni.

În 1858 s-a mutat la Iași, ca profesor de liceu și bibliotecar al universității.

In 1858 a aparut la Iași, sub direcția sa, ziarul România. In acesta, Hasdeu, promova ideile pașoptismului.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a donat bibliotecii universitare din Iasi 4.000 de volume.

In 1860 a fost profesor de istorie și de geografie la Școala reală din Iași. Publicația, Foaea de storia română, din 1859 apare cu un titlu modificat: Foiță de istorie și literatură.

Aici a iesit de sub tipar studiul: Pierit-au dacii?

In 1862 a colaborat la ziarele Dacia și Tribuna Română.

Hasdeu a pus bazele mai multor publicații. Printre ele, a dezvoltat revista „Din Moldova”(1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc. Ulterior revista si-a schimbat numele in Lumina (1863).

Aici tipărește drama Răposatul postelnic. Tot aici publică un studiu istoric despre legăturile lui Petru Rareș cu Ardealul.

Partizan al lui Kogălniceanu, a susținut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza.

In 1865 se căsătorește cu Iulia Faliciu. In acelasi an apare monografia istorică Ion Vodă cel Cumplit, o operă la hotarul istoriei cu literatura, având drept model Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul a lui Nicolae Bălcescu.

In 1867, la Teatrul Național din București se reprezintă piesa Răzvan-Vodă, cunoscută mai ales sub titlul Răzvan și Vidra.


In 1868, Hasdeu călătorește în Serbia, Ungaria, Austria, Basarabia și Franța, adunând un imens material documentar pentru viitoarele studii științifice.

In 1869 a aparut ziarul Traian, unde s-au publicat articole politice, dar și literare, în care, după modelul Daciei literare, se promovează ideea literaturii naționale.

In 1872 au aparut primele două volume din Istoria critică a românilor.


Între 17 mai 1876 și 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din București.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost primul conducător al Arhivelor Statului care a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români.


În 1877 este ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său enciclopedist.

Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București.

Academia Română îl premiază pentru Cuvente din bătrâni in 1880.

Intre 1886 – 1898, Hasdeu publică volumul I (1886), volumul II (1887). volumul IV (1893) și volumul V (1898) din Etymologicum Magnum Romaniae: „Hasdeu a voit să facă din Etymologicum un monument al culturii poporului nostru. El nu se mărginește să explice cuvintele pentru necesități practice curente, ci urmărește fiecare cuvânt din toată istoria lui complexă, în toate epocile, în graiul popular, ca și în limba literară. Aproape fiecare cuvânt constituie o monografie în care se înfățișează sensul și răspândirea lui precum și credințele legate de el“. (D. Macrea).

In 1887 apare la București Revista nouă, al cărei director este Hasdeu, iar redactori sunt, printre alții, Alexandru Vlahuță și Delavrancea.

A murit la 25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă și perenă.

În ciuda criticilor asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost un mare creator în diverse domenii de activitate, un spirit neliniștit, continuator al direcțiilor pașoptiste în cultura română și un promotor al ideilor regăsite în Epoca marilor clasici.

Epitaful meu


Bogdan Petriceicu – Hasdeu
fiul lui Alexandru,
nepotul lui Tadeu
tatăl Iuliei


Ca fie-sa, ca tată-său, ca bunicu-său
credea cu tărie în solia omenirii,
în dreptatea lui Dumnezeu,
în nemurirea sufletului.
A muncit,
A suferit,
A iubit.


Trecut prin încercări şi călit prin luptă,
se ridică zâmbind de unde se pogorâse plângând,
la ai săi.
Nu-l uitaţi aici, căci el nu vă uită acolo.

Bogdan Petriceicu Hasdeu

25 august, cele mai semnificative momente

1580: Bătălia de la Alcantara. Spania înfrânge Portugalia.

1609: Galileo Galilei a inventat primul său telescop terestru cu refracție.

1758: Războiul de Șapte Ani. Frederic al II-lea al Prusiei înfrânge armata rusă în bătălia de la Zorndorf.

1819: Moare, James Watt, inventator englez.

1867: Moare, Michael Faraday, fizician englez.

25 august 1868: Se naste, Artur Verona, pictor, membru fondator al Societății Tinerimea Artistică.

1873: Se naste, Lucia Sturdza Bulandra, actriță română.

1891: Thomas Edison a obtinut brevetul de invenție pentru filmul de 35 mm.

1900: Moare, Friedrich Nietzsche, filozof german.

1902: Se naste, Camil Baltazar (Leibu Goldstein), poet român.

1936: Se naste, Sebastian Papaiani, actor român de film, teatru, radio, televiziune și voce.

25 august 1954: Prima participare a României la Campionatele Europene de atletism, cu Iolanda Balaș pe locul second (1,65 m).

1966: Lansarea misiunii „Apollo 3”. A fost experimentată etapa finală a zborului selenar.

1975: Moare, Romulus Dianu, prozator, publicist, traducător și critic muzical.

1988: Centrul istoric al Lisabonei a fost distrus de un incendiu.

1991: Belarus si-a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

2012: Moare, Neil Armstrong, primul astronaut care a ajuns pe Lună.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 25 august 1907: Moare, Bogdan Petriceicu Hasdeu1
en US Tweet - 25 august 1907: Moare, Bogdan Petriceicu Hasdeu 20
en US save - 25 august 1907: Moare, Bogdan Petriceicu Hasdeu20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Kafka 1 - Sa nu fie azi ultima zi cand speri
Sa nu fie azi ultima zi cand speri

Kafka nu se căsătorise niciodată și nu a avut copii.Într-o zi, în timp ce se plimba printr-un parc din Berlin,...

Închide