Valeriu Pantazi 1 - 25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.

25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.

25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.

„Artistul prin vocație, magistru al vorbelor și al tonurilor rafinate, atunci când cuvântul nu-l mai încape, se face culoare. A se exprima pe sine, frumusețea locului, a trupului și a minții, a LUMII, adică artă românească, asta face artistul.”
—Constantin Toni Dârțu – Personalități române și faptele lor

Prin mijlocul Căii cum ar fi un rai
limpede-i lumina între care stai
De jos crește iarba și de sus zăpadă
crește greu zăpada iarba stă să cadă
și cum stă să cadă dintr-un cer de iarbă
blîndă peste umeri, aspră peste barbă
ce-ai putea să numeri, ce-ai putea să uiți
te priviră stele – nemișcate – iuți !

Luparul (fragment) Valeriu Pantazi

Valeriu Pantazi (Constantinescu) s-a născut la 17 mai 1940 în localitatea Urechești, județul Vrancea, atunci județul Râmnicu Sărat.

Familia s-a refugiat din Focșani pe dealurile de la Faraoanele. Aici a crescut Valeriu Pantazi cu mama și fratele lui Nicolae până la întoarcerea tatălui din cel de-al Doilea Război Mondial. Spre sfârșitul războiului, tatăl lui Valeriu s-a întors pe jos de la Odessa rătăcind mii de kilometri, înfometat și rănit.

Epurat din armată, urmărit de sovietici, s-a refugiat în Școala de Șefi de Gară CFR, apoi și-a luat familia și cu serviciul s-a mutat din gară-n gară (Mărășești, Focșani, Nehoiu, Buzău, Râmnicu Sărat, Galați, Ulmeni), până la pensie.

Tânărul Valeriu Pantazi a făcut școala „pe bucățele” prin toate aceste orașe. A urmat liceul la „B.P. Hașdeu”, un liceu de băieți din Buzău. Valeriu Pantazi învățase să scrie și să citească de la 4 ani.

La liceu a scris un amplu poem: Răspuns la Scrisoarea a III-a a lui Eminescu, care a fost dezbătut prin cenaclurile bucureștene, dar care s-a pierdut deoarece (pe atunci poetul Pantazi) s-a mutat de 17 ori prin subsoluri, mansarde și camere de închiriat în București.

A ales Institutul Nicolae Grigorescu, secția de pictură, unde a făcut doar două luni pregătire de specialitate cu maeștrii Corneliu Baba și Alexandru Ciucurencu.

De frica armatei (2 ani și 4 luni) s-a înscris la examenele Școlii de Drumuri și Poduri din București, unde a reușit cu note de bursier.

După absolvire a dat din nou examen la proaspăt înființata Facultate de Arte Plastice a Institutului Pedagogic unde a reușit cu nota 10 și a fost pregătit de către Octavian Angheluță.

La sfârșitul anului întâi a deschis împreună cu Eugen Stănculescu, fără voia Decanatului, o expoziție pe holul Institutului, cu picturi mari, cubiste, în stilul Picasso. Pantazi a expus și un nud pictat cu cremă de ghete. Amândoi studenți au fost exmatriculați pentru „huliganism” și trimiși un an la „munca de jos”.

În vremea studenției a debutat și ca poet în revista „Luceafărul” (1961) la „Poșta Redacției”.

Debutul literar l-a avut în anul 1961 cu o poezie publicată în revista Luceafărul, intitulată „Poem către bunicul din Faraoanele”.

Cartea de debut a fost volumul de poezii „Estimp” (1972) publicat la Editura Cartea Românească.

Valeriu Pantazi a înființat în anul 1967 „Cenaclul de picto-poezie Mihai Eminescu” la Casa de Cultură și pe strada cu același nume.

A participat la expoziții de grup și a vândut primele tablouri. Pe altele le-a făcut cadou. Nichita Stănescu l-a apreciat și s-au văzut aproape zilnic până în anul 1982, au mers împreună la mare la „2 Mai” și au participat la întâlniri cu cititorii iubitori de poezie din București și din țară.

În anul 1978 a publicat cel de-al treilea volum de poezie, „Aerul tare de dragoste”, care a evidențiat latura lirică a poetului. Tot în acel an s-a căsătorit cu scriitoarea și arhitecta Francisca Stoenescu.

A lucrat împreună cu Barbu Nițescu o tapiserie, cu Cornel Rikman vitralii, l-a ajutat pe sculptorul Constantin Popovici să termine o comandă monumentală, a învățat mult de la Neagu Anghel, Benone Șuvăilă, profesorul Constantin Crișan, Bogdan Pietriș cu care a mers în fiecare vară, săptămâni întregi în Delta Dunării la Mila 23 și mai apoi la Casa de Creație de la Partizani (pe brațul Sulina).

În perioada 1978 – 1983, viața lui Valeriu Pantazi a fost marcată de prietenia cu „poetul național” Nichita Stănescu și grupul de scriitori și pictori din jurul acestuia.

A pictat și a vândut lucrări direct din atelier, dar a și scris intens, pregătind cel de-al patrulea volum de poezie, „Tu, Secole!”, care a fost ilustrat de graficianul Mircia Dumitrescu.

Ulterior se desparte de prietenul său, graficianul Valentin Popa, cu care colaborase câțiva ani și care a ales să rămână în Franța. Dupa moartea poetului și prietenul său Nichita Stănescu, care a decedat în anul 1983, in următorii doi ani, Pantazi s-a închis în sine, a pictat adoptând o factură „sintetică și conceptuală”.

În anul 1985, soția sa Francisca Stoenescu a făcut o călătorie în occident și a rămas în Olanda.

Artistul a fost amenințat de autorități și a fost chemat lunar la „serviciul de pașapoarte” să dea declarații despre „ce face soția lui în Olanda”.

Fără niciun mijloc de existență, Valeriu Pantazi a primit ajutor de la prietenii lui din Pitești (din timpul studenției) care i-au oferit sala „Metopa” unde a putut să expună clandestin, vara, când custodele galeriei era plecat în concediu.

Sprijinit de maestrul Gheorghe Pantelie care l-a și găzduit în Pitești, a vândut aproape toate lucrările expuse (1985 – 1989) și a fost sfătuit de către acesta să înceapă să abordeze expresionismul abstract.

Ca urmare a vânzării lucrărilor pe care le-a realizat a avut din ce trăi, dar nu i s-a publicat nimic în nici o revistă până la Revoluția Română din 1989.

În anul 1990 a plecat în Olanda, la Nijmegen. Acolo și-a revăzut soția după cinci ani de despărțire. Avea 50 de ani, 7 expoziții, 4 cărți cărți publicate, numeroase articole și interviuri.

În Olanda, a vizitat multe galerii, Muzeul Van Gogh, Muzeul Regal din Amsterdam și a încheiat un contract pentru două expoziții cu „Leon ArtGalery”.

A lucrat cu pânze mari expresionist-abstracte.

Prima expoziție de la „Leon ArtGalery” a fost un succes. În scurt timp presa de specialitate l-a declarat „cel mai mare COBRA din Est”.

A deschis apoi o expoziție la „Galeria MILL” cu lucrări figurative și nuduri. A vândut din nou tot. În anul următor, la a doua expoziție din Quick era deja un clasic al „expresionismului abstract liric”.

Valeriu Pantazi autoportet abstract 871x1024 - 25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.
Valeriu Pantazi – Autoportret abstract

A fost invitat peste tot, a cunoscut mulți artiști olandezi, iranieni, unguri, greci și și-a făcut mulți prieteni.

În anul 1992 s-a reîntors în România convins că pictura românească se oprise la „Școala de la Balcic”, tot „realismul socialist” fiind un episod nesemnificativ.

Valeriu Pantazi a decedat pe 25 iulie 2015 după o lungă suferință. A fost înmormântat pe 28 iulie în Cimitirul Străulești 2 pe Aleea Scriitorilor, lângă mormântul poetului Mihai Elin.

25 iulie, cele mai reprezentative momente

25 iulie 306: Constantin cel Mare este proclamat împărat roman de către trupele sale, după moartea lui Constantius Chlorus.

315: Este inaugurat Arcul lui Constantin. Este situat în apropiere de Colosseum în Roma, pentru a comemora victoria lui Constantin asupra lui Maxentius.

1547: Henric al II-lea a fost încoronat rege al Franței la Catedrala din Reims.

1564: Maximilian al II-lea devine împărat al Imperiului Roman după moartea tatălui său, Ferdinand I.

1799: Napoleon I al Franței învinge armata de 10.000 de otomani sub conducerea lui Mustafa Pașa la Abu Qir în Egipt.

1864: Se naste, Ioan Bogdan, istoric și filolog român, membru și vicepreședinte al Academiei Române.

1867: Se naste, Max Dauthendey, scriitor și pictor impresionist german.

1876: Se naste, Mihai Codreanu, poet român, membru corespondent al Academiei Române.

1894: Se naste, Andrei Oțetea, istoric român, membru al Academiei Române.

1911: Se naste, George Ivașcu, gazetar și critic literar român.

1917: Margaretha Geertruida Zelle, Mata Hari, găsită vinovată de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial. Ea a fost condamnată la moarte. Ea a fost executată la 17 octombrie 1917, în Franța, lângă șanțurile castelului Vincennes.

1943: Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei, îl destituie pe Mussolini.

1944: Normandia este cucerita de către trupele aliate.

25 iulie 1945: Moare, Enea Hodoș, scriitor, folclorist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române.

1964: Moare, Cornel Medrea, sculptor român.

1967: Se naste, Matt LeBlanc, actor american.

1970: Moare, Marioara Tănase, interpretă română de muzică populară și romanțe.

1974: Moare, Elena Zamora, cântăreață română.

1978: În Anglia se naște primul copil conceput prin fecundare artificială. Fecundarea a fost realizată de profesorii Roger Edwards și Patrick Steptoe.

1984: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în cosmos.

2000: Un avion Concorde s-a prăbușit imediat după ce decolase din Paris. Au murit toți cei 109 oameni din avion și 5 aflați la sol.

2015:Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.

România: Ziua radiolocației (marchează debutul existenței radiolocației ca armă distinctă în cadrul Armatei române, la 25 iulie 1955)

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.1
en US Tweet - 25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român. 20
en US save - 25 iulie 2015: Moare, Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român.20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Marasesti - 24 iulie 1917: Incepe bătălia de la Mărășești
24 iulie 1917: Incepe bătălia de la Mărășești

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Închide