George Healy Carol I - 27 septembrie 1914: Moare regele Carol I al României

27 septembrie 1914: Moare regele Carol I al României

27 septembrie 1914: Moare regele Carol I al României după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României.

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României.

A condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.

Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Intre 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

Carol I a domnit 48 de ani de domnie, cea mai lungă din istoria statelor românești.

Carol I a obținut independența țării, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii.

A construit Carpați Castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării.

După războiul ruso-turc , România a câștigat Dobrogea dar a pierdut sudul Basarabiei.

Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.

Carol s-a născut în Principatul Hohenzollern-Sigmaringen la Sigmaringen ca Prinț Karl von Hohenzollern-Sigmaringen.

A fost cel de-al doilea fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen și al soției sale, prințesa Josephine.

Prințul Karl Anton, tatăl lui Carol, a fost ministru-prezident al Prusiei în anii 1858-1862.

După finalizarea studiilor elementare din Dresda a urmat școala de cadeți din Münster devenind sublocotenent de dragoni.

La 1 ianuarie 1857 a fost numit locotenent secund în suita unui regiment de artilerie.

În 1857 a terminat cursurile Școlii de Artilerie și Geniu din Berlin. In anul 1864 a participat ca voluntar în armata Prusiei, la Al Doilea Război al Schleswigului.

În 1866 a fost înaintat la gradul de căpitan.

Familia sa, Hohenzollern-Sigmaringen, era înrudită cu familia lui Napoleon al III-lea și avea relații excelente cu acesta.

Recomandarea de către Napoleon al III-lea a prințului Carol a valorat mult în ochii politicienilor români, la fel ca și rudenia de sânge cu familia prusacă domnitoare.

Ion Brătianu a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol și familia acestuia posibilitatea ca prințul Carol să vină pe tronul României.

În 10 aprilie 1866, o proclamație a guvernului provizoriu ajuns la putere după alungarea lui Cuza de către coaliția formată din liberalii radicali și conservatori, a declarat că va organiza un plebiscit prin care populația cu drept de vot să accepte sau să respingă accederea lui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen ca principe al Principatelor Unite.

Plebiscitul, consultarea populației cu drept de vot, boieri și anumite segmente ale populației urbane, a avut loc în data de 15 aprilie 1866, rezultatul arătând că 99.9% dintre electori sprijineau propunerea.

Populatia cu drept de vot reprezenta mai puțin de 16% din populația totală a Principatelor Dunărene (686.193 electori din aproximativ 4.400.000 locuitori).

Franța a susținut suirea pe tron a domnitorului Carol.

Dușmanii păstrării unității administrative și politice a Principatelor au fost Imperiul Habsburgic, și Turcia.

Turcii considerau că prințul Karl von Hohenzollern-Sigmaringen, acceptând cererile aristocraților români, s-a pus în fruntea unei insurecții armate contra Imperiului Otoman, drept pentru ca trupele sultanului vor invada provincia pentru a-l alunga.

Noul domn român, știindu-se amenințat de Înalta Poartă, s-a grabit, să îmbarce armata într-o serie de reforme modernizatoare.

La 10 mai 1866, cu unanimitate de voturi ale deputaților din Camera Deputaților, prințul prusac a fost ales domn al Principatelor.

După sosirea sa la București, la 22 mai 1866 Carol a depus în fața Camerei jurământul că va domni pe baze constituționale, va numi ,imediat, un guvern de coaliție avându-l ca prim-ministru pe conservatorul Lascăr Catargiu.

La presiunile Franței și Marii Britanii, Imperiul Otoman a acceptat păstrarea unității Principatelor.

A pus condiția însă ca principele străin să recunoască statutul de vasalitate în fața Înaltei Porți, ceea ce acesta a și făcut: în 23 octombrie 1866 a fost emis un firman imperial prin care Carol a fost recunoscut domn ereditar al Pincipatelor Unite sub suzeranitatea sultanului.

Imediat după sosirea în țară, parlamentul României a adoptat la 29 iunie 1866 prima constituție a țării cu votul unanim al celor 91 de deputați din Adunarea Electivă.

A fost una dintre cele mai avansate constituții ale timpului, aceasta fiind inspirată din constituția Belgiei, care dobândise independența din 1831.

Constituția din 1866 îi conferă domnului României dreptul de a numi titularii tuturor funcțiilor publice, de a conferi gradele militare, de a comanda armata, de a bate monedă, de a sancționa legile sau de a le refuza semnarea, de a amnistia condamnați sau de a le comuta pedepsele.Aceasta era liberală, însă nu și democratică.

Constituția a permis dezvoltarea și modernizarea țării. S-a decis ca aceasta să ignore dependența curentă a țării de Imperiul Otoman acțiune care s-a constituit într-un prim pas spre independență.

Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase. Soția sa, regina Elisabeta, îl caracteriza ca „o persoană care își poartă coroana și în somn”. Era foarte meticulos și încerca să își impună stilul fiecărei persoane care îl înconjura

În timpul domniei sale, țara a obținut independența deplină față de Imperiul Otoman, după un război efectiv intens, modern și foarte eficace cunoscut în istorie ca Războiul de Independență, dar și ca Războiul ruso-turc, 1877 – 1878, în care contribuția României a fost decisivă.

27 septembrie, momente reprezentative

1529: Asediul Vienei. Soliman I atacă orașul.

1825: În Anglia se inaugurează prima linie de cale ferată din lume, linie ce făcea legătura între orașele Stockton și Darlington.

1896: Împăratul Franz Joseph al Austriei, împreună cu regii Carol I al României și Alexandru I al Serbiei, inaugurează la Orșova canalul navigabil de la Porțile de Fier.

1910: Are loc primul raid aerian din România. Aviatorul Aurel Vlaicu a parcurs traseul Slatina-Piatra Olt, în cadrul unor manevre militare de toamnă.

1917: Moare, Edgar Degas, pictor francez.

1926: Are loc, la Paris, primul Congres internațional al cinematografului, sub egida Societății Națiunilor.

1927: Se naste, Mircea Anghelescu, actor român.

1933: Se naste, Grigore Hagiu, poet român.

1936: Se naste, Constantin Drăgănescu, actor român.

1939: Varșovia capitulează în fața trupelor germane care au asediat orașul timp de zece zile.

1940: Este încheiat, la Berlin, „Pactul Tripartit” între Germania, Italia și Japonia. Cele trei țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei „noi ordini” mondiale.

1952: Se naste, Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român.

1962: S-a înființat Universitatea din Timișoara.

1991: Se naste, Simona Halep, jucătoare română de tenis de câmp.

2001: Guvernul României a adoptat Planul Național de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianța Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO.

2016: Moare, Sebastian Papaiani, actor român.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 27 septembrie 1914: Moare regele Carol I al României1
en US Tweet - 27 septembrie 1914: Moare regele Carol I al României 20
en US save - 27 septembrie 1914: Moare regele Carol I al României20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Datorii externe - Datorii externe
Datorii externe

Stefan cel mare convoaca boierii la o sedinta: -Boieri dumneavoastra, trebuie sa trecem la economii severe, cheltuim prea mult cu...

Închide