Ziua Imnului National1 - 29 iulie Ziua Imnului național - "Deșteaptă-te, române!"

29 iulie Ziua Imnului național – „Deșteaptă-te, române!”

29 iulie a devenit Ziua Imnului național – „Deșteaptă-te, române!”.

Este sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998.

„Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990.

Ziua imnului naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

29 iulie 1848: În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.

Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).

Poezia Răsunet a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu.

Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia Către români a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al aceleiași reviste.

Cu privire la autorul real al partiturii muzicale sunt mai multe ipoteze. Una dintre ele îl consideră ca autor tot pe Andrei Mureșanu care a realizat o variantă în măsura de 6/8 cântată mai mult în Ardeal. În numărul 10 din 1894 al revistei „Musa Română“ este făcută mențiunea:

Autorul poeziei, cît și al melodiei imnului «Deșteaptă-te, Române» este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost însă de un muzicant boem, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat «Flori române» împreună cu alte jocuri naționale pe la anul 1860. Melodia originală se vede în «Musa Română», anul 1888, numărul 2, la începutul Putpuriului românesc.

O altă ipoteză îl menționează ca autor pe Gheorghe Ucenescu, elev și colaborator al lui Anton Pann. Acesta a fost rugat de Mureșanu, la o petrecere să cânte câteva melodii printre care și Din sînul Maicii mele pentru a găsi o idee de imn. În acest fel, deși avea 14 ani la acea vreme și abia studia muzica bisericească, Ucenescu s-a considerat „autorul moral” al melodiei.

Anton Pann este considerat oficial autor al muzicii imnului.

Surse afirma ca Ucenescu a fost doar intrepretul melodiei, acesta fiind elev al lui Anton Pann, nu si compozitorul acesteia

„Muzica imnului național al României a fost compusă de Anton Pann, cântec intitulat, „Din sânul maicii mele”, fiind adoptata ca melodie religioasă, interpretata de corurile bisericești. A avut o circulație folclorică, pentru ca în anii Revoluției pașoptiste să fie preluată de poetul Andrei Mureșanu, ca suport sonor pentru versurile poeziei ”Un răsunet”, publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”. – Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent.

Despre paternitatea melodiei vorbește și Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei care, într-o convorbire pe care a avut-o cu muzicianul Gavriil Musicescu, mărturisește că în perioada în care era diacon în cadrul Episcopiei din Buzău, Episcopul Chesarie l-a trimis la București pentru a-i asculta pe „maeștrii cântărilor bisericești din acele vremuri”.

Aici l-ar fi întâlnit pe Anton Pann; „Instalandu-mă în mitocul Episcopiei Buzeului – continuă Mitropolitul -, a venit la mine reposatul Anton Pann, cu care am facut cunostință și prietenie. În una din zilele lunei Septembrie 1839, el mi-a scris cu mâna lui acest cântec în notațiunea psaltichiei. Manuscriptul original îl păstrez și azi”.

Dupa un timp, Gavriil Musicescu primeste manuscrisul menționat, alături de următoarea notă de subsol:

„Poesia de față, „Din sânul maicei mele”, este scrisă de însusi mâna răposatului Anton Pann, care mi-a dat-o mie când am făcut cunostință cu el întâia dată, în anul 1839, la începutul lunei septembrie în București, unde mersesem pentru oarecare trebuință din Buzeu, aflându-mă atunci diacon la Episcopie”. – doxologia.ro

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național.

Impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Ziua Imnului National - 29 iulie Ziua Imnului național - "Deșteaptă-te, române!"
Deșteaptă-te, române!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!

29 iulie, cele mai reprezentative momente

29 iulie 1836: Este inaugurat Arcul de Triumf din Paris, Franța.

1844: Moare, Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor austriac, fiul lui Mozart.

29 iulie 1848: Guvernul Porții Otomane a recunoscut Locotenența Domnească a Țării Românești drept legitimă.

Sub presiunea Rusiei și la intervenția boierilor munteni va refuza confirmarea acestei recunoașteri.

1857: Se infiinteaza Școala Națională de medicină și farmacie din București.

1877: Carol I, principe (1866–1881) și rege (1881–1914) al României, a aprobat construcția unui pod de pontoane peste Dunare, în zona Siliștioara–Măgura.

1883: Se naste, Benito Mussolini, dictator fascist italian.

1890: Moare, Vincent van Gogh, pictor olandez.

1912: Se naste, Nicolae Steinhardt, monah și scriitor român.

1921: Adolf Hitler a devenit liderul Partidului Naționalist German al Muncitorilor.

1938: Japonia a atacat URSS în regiunea lacului Hassan de lângă Vladivostok.

1948: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.

1950: Se naste, Maricica Puică, atletă română, campioană olimpică.

1952: La Jocurile Olimpice de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Prima medalie de aur olimpică a României.

1958: Președintele american Dwight Eisenhower a semnat actul care a dus la crearea NASA.

1970: Moare, Ionel Perlea, compozitor și dirijor român.

1981: Charles, Prinț de Wales se căsătorește cu Lady Diana Spencer.

1883: Se naste, Benito Mussolini, dictator fascist italian.

1984: La cea de a XIII–a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

1992: Moare, Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică română.

1994: Este adoptată prima Constițutie a Republicii Moldova.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 29 iulie Ziua Imnului național - "Deșteaptă-te, române!"1
en US Tweet - 29 iulie Ziua Imnului național - "Deșteaptă-te, române!" 20
en US save - 29 iulie Ziua Imnului național - "Deșteaptă-te, române!"20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
razboi serbia - 28 iulie 1914 Inceputul primului război mondial
28 iulie 1914 Inceputul primului război mondial

Austro-Ungaria a declarat război Serbiei pe 28 iulie 1914, izbucnind Primul Război Mondial. Artileria a bombardat Belgradul pe 29 iulie....

Închide