Mihail Kogalniceanu - 6 septembrie 1817: Se naste, Mihail Kogălniceanu

6 septembrie 1817: Se naste, Mihail Kogălniceanu

6 septembrie 1817: Se naste, la Iasi, Moldova, Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român.

Kogălniceanu a fost educat la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași. A fost instruit de către Gherman Vida, un călugăr care aparținea Școlii Ardelene și care era asociat cu Gheorghe Șincai.

A terminat școala primară din Miroslava, unde a învățat la pensionul lui Cuénim.

În acea perioadă i-a întâlnit pentru prima dată pe poetul Vasile Alecsandri, ambii au studiat la Vida si Cuenim.

I-a intalnit, tot atunci, pe Costache Negri și pe Cuza.

În acea perioadă, Kogălniceanu și-a dezvoltat o pasiune pentru istorie, cercetând vechile cronici moldave.

Ajutat și de prințul Sturdza, Kogălniceanu și-a continuat studiile în străinătate, inițial în orașul francez Lunéville.

A continuat la Universitatea Humboldt din Berlin.

Unul dintre colegii săi a fost viitorul filozof Grigore Sturdza, fiul domnitorului.

„N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întîiul tron din lume”, afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu

Șederea sa în Lunéville a fost întreruptă de intervenția oficialităților ruse.

Acestia implementaseră în Moldova Regulamentul Organic.

Se considera ca studenții erau influențați de idei rebele.

Toți studenții moldoveni, inclusiv fiii lui Sturdza și ai altor nobili, au fost retrași din școlile franceze la sfârșitul anului 1835. Au fost înscriși la instituțiile de învățământ din Prusia.

În jurul anului 1843, Kogălniceanu era suspectat de autoritățile din Moldova din cauza entuziasmului său pentru reformă. În 1844 i s-a revocat dreptul de a ține prelegeri de istorie.

În timp ce călătorea în Viena ca reprezentant secret al opoziției politice moldovene i-a fost suspendat pașaportul. Calatoria a fost facuta pentru a încerca să se apropie de Metternich și să discute despre detronarea lui Sturdza.

Kogalniceanu a ocupat concomitent funcția de director al Teatrului Național din Iași. A publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica.

După declanșarea revoluțiilor europene din 1848, Kogălniceanu a fost prezent în prima linie a politicii naționaliste.

Deși nu a semnat „Petițiunea-proclamațiune” din martie 1848, care a dus la declanșarea revoluției în Moldova, el a fost considerat a fi unul din instigatori, iar domnitorul Sturdza a ordonat să fie arestat.

Kogălniceanu a scăpat de arestare, a lansat mai unele dintre cele mai dure atacuri împotriva lui Sturdza și, astfel, în iulie, se oferise o recompensă pentru prinderea sa „viu sau mort”.

Spre sfârșitul verii, a trecut granița cu Austria în Bucovina, unde s-a refugiat pe proprietatea fraților Hurmuzachi.

A devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Ulterior a fost ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol.

Mihail Kogalniceanu a fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale.

A fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane.

După Războiul Crimeii, prințul Grigore Alexandru Ghica l-a însărcinat cu elaborarea unui pachet de legi pentru abolirea robiei romilor.

Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionistă Steaua Dunării.

Kogalniceanu a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, și l-a promovat cu succes pe Cuza, prietenul său pe tot parcursul vieții, la tron.

Acelaşi popor omogen, identic ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe de îndestulat, aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri în trecut, acelaşi viitor de asigurat şi, în sfîrşit, aceeaşi misie de împlinit”.

Kogălniceanu în Adunarea ad-hoc a Moldovei

„Sunt şi voi fi toată viaţa mea pentru Unirea Principatelor Române (subl. n.). Voturile din 5 şi 24 ianuarie 1859, prin care am înălţat pe Alexandru Ioan I pe tronul Principatelor Unite, nefiind decît sublime expresie a eternei dorinţi a românilor, voi susţine cu orice preţ tronul la a cărui fundare am participat şi eu”.

În articolul „Profesie de credinţă” Kogălniceanu

Din 1859 până în 1865, Kogălniceanu a fost numit de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor Unite, fiind responsabil pentru multe din reformele asociate cu domnia lui Cuza.

Cele mai importante sunt secularizarea averilor mănăstirești din 1863, un pas spre reforma agrară din 1864.

A jucat un rol decisiv în decizia Divanului de a elimina privilegiile și rangurile boierești, anulând astfel de acte legislative impuse pentru prima dată de prințul Constantin Mavrocordat.

Kogălniceanu a susținut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boierești și secularizarea averilor mănăstirești.

Eforturile sale pentru reforma agrară au dus la o moțiune de cenzură. Aceasta a declanșat o criză politică care a culminat cu lovitura de stat din mai 1864, provocată de Alexandru Ioan Cuza pentru implementarea reformei.

Kogălniceanu a demisionat în 1865, în urma conflictelor cu domnitorul.

După un deceniu, a pus bazele Partidului Național Liberal.

Mihail Kogalniceanu jucat un rol important în decizia României de a participa la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.

În calitate de ministru de externe în guvernul Ion Brătianu, impreună cu Rosetti și Brătianu, a susținut trecerea trupelor rusești prin țară și, în aprilie 1877, l-a convins pe Carol să accepte alianța cu Rusia, contrar sfatului inițial al Consiliului de Coroană.

Războiul ruso-turc a dus la recunoașterea independenței țării.

Discursul său din 9 mai 1877 din fața Parlamentului a arătat că guvernul român consideră că țara a renunțat la suzeranitatea otomană.

A doua zi, Parlamentul a votat declarația de independență, pe care principele Carol a acceptat-o.

În anul care a urmat, Kogălniceanu a depus eforturi pentru a obține recunoașterea independenței de către toate statele europene și a afirmat că politicile guvernului său se centrează pe „transformarea cât mai rapidă a agențiilor diplomatice și consulatelor străine din București în legații”.

În ultimii ani de viață a fost o figură politică proeminentă, președinte al Academiei Române și reprezentant al României în relațiile cu Franța.

După ce s-a retras din viața politică, Kogălniceanu, care fusese ales ca membru al Secțiunii Istorice a Academiei Române în 1868, a fost președinte al Academiei între 1887 și 1889.

Se imbolnaveste grav în 1886 si isi petrece ultimii ani publicând documente istorice din fondul Eudoxiu Hurmuzachi. Mediatizeaza descoperirile arheologice din perioada Greciei și Romei antice în Dobrogea de Nord, și colecționeza documente străine legate de istoria României.

Unul din ultimele sale discursuri, ținut în fața Academiei în prezența regelui Carol I și a soției sale Elisabeta de Wied, a fost un sumar al întregii sale cariere de om politic, intelectual și funcționar public.

Mihail Kogălniceanu a murit la Paris, in 1891, în timpul unei operații.

A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.

Mormintul lui Mihail Kogalniceanu Eternitate Iasi - 6 septembrie 1817: Se naste, Mihail Kogălniceanu
Eternitate Iasi
Mormantul lui MIhail Kogalniceanu

Nicolae Iorga, a spus despre Mihail Kogălniceanu ca este un „genial bărbat de stat” care „domină ca un uriaş istoria modernă a României„, că „ideile naţionale, pe care s-a întemeiat România, sunt ideile lui M. Kogălniceanu de la 1840 pînă la 1859„.

6 septembrie, cele mai semnificative momente

1819: Se naste, Nicolae Filimon, scriitor român.

6 septembrie 1863: La Londra, a intrat în funcțiune, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street. Avea cu o lungime de 6,3 km iar tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi.

1863: Se naste, Constantin Miculescu, fizician român.

1939: Africa de Sud declară război Germaniei.

6 septembrie 1940: Sub presiunea lui Ion Antonescu, Regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai.

1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.

1946: George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, au parasit definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.

1991: Leningrad isi schimba din nou numele. Ia numele sau istoric de Sankt Petersburg.

1997: La Londra au loc funeralile Prințesei Diana.

2007: Moare, Luciano Pavarotti, tenor italian.

By Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 6 septembrie 1817: Se naste, Mihail Kogălniceanu1
en US Tweet - 6 septembrie 1817: Se naste, Mihail Kogălniceanu 20
en US save - 6 septembrie 1817: Se naste, Mihail Kogălniceanu20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
You against you - Propria ta piedica...esti tu
Propria ta piedica…esti tu

De cele mai multe ori, singuri, de bunavoie, ne ingradim orizonturile, refuzand sa cautam solutii.Din cauza fricii de nou.Viata nu...

Închide