Cadrilater Tratatul de la Craiova - 7 septembrie 1940: Cedarea Cadrilaterului

7 septembrie 1940: Cedarea Cadrilaterului

7 septembrie 1940: Se semneaza Tratatul de la Craiova.

Tratatul reprezinta Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care „Cadrilaterul”, adică județele Durostor și Caliacra intră în componența Bulgariei.

Cedarea Cadrilaterului a fost a treia cedare făcută într-un singur an, după ce a fost pierduta Basarabia, Bucovina de Nord, Herța și Ardealul de Nord fără niciun foc de armă.

Inceputul cedării a fost pe 3 august 1940, atunci când reprezentantul german în România, Fabricius, a informat guvernul român că trebuie să cedeze Bulgariei întreg Cadrilaterul.

Informarea venea ca urmare a întâlnirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hitler și primul ministru bulgar.

Conformându-se cererii lui Hitler, guvernul român a făcut demersuri la Sofia pentru începerea de negocieri. Tratativele au început la Craiova pe 19 august.

Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940 de către trimișii Regelui României, Alexandru Cretzianu și Henri-Georges Meitani, respectiv trimișii Majestății Sale Regelui Bulgarilor, Svetoslav Pomenov și Teokhar Papazoff.

Românii au propus ca Silistra, cetate ce a aparținut termporar Țării Românești în Evul Mediu să rămână României.

De asemenea portul Cavarna și Balcicul, din care românii făcuseră o stațiune de prim ordin, să ne rămână.

Pretențiile noastre au fost minime. În schimb, toată Zlatna Dobrugea revenea Bulgariei, și în felul acesta se punea capăt pentru totdeauna litigiului care frământa opinia publică din cele două țări vecine.

Conform prevederilor acestuia, România urma să cedeze Bulgariei partea sudică a Dobrogei și să procedeze la realizarea unor schimburi bilaterale de populație.

Tratatul de la Craiova a fost ratificat la data de 13 septembrie 1940 de către generalul Ion Antonescu, în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri.

80.000 de români, mocani mărgineni, aromâni și meglenoromâni au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să se așeze în Cadrilater.

Din Bulgaria s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari.

Unii ofițeri ai armatei Române s-au opus acestei retrageri și au organizat pe cont propriu o rezistență armată.

Conducătorul rezistenței a fost arestat în cele din urmă din ordinele lui Ion Antonescu.

Bulgarii au intrat în posesia acestei regiuni de 7.412 de kilometri pătrați și 410.000 de locuitori.

În total vara anului 1940 a adus României pierderi teritoriale de aproximativ 100.000 de kilometri pătrați, adică o treime din suprafață și un deficit de 6.800.000 de locuitori însumând 33% din populație”.

cadrilaterul - 7 septembrie 1940: Cedarea Cadrilaterului

7 septembrie, cele mai semnificative momente

1631: Războiul de Treizeci de Ani. Bătălia de la Breitenfield. Trupele suedeze obțin o victorie decisivă asupra forțelor catolice.

7 septembrie 1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman. Se încheie războiul ruso-austro-otoman (1736-1739).

Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

1812: Grande Armée a lui Napoleon a obligat armata rusă să se retragă în bătălia de la Borodino.

Borodino a fost considerată bătălia cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene.

1816: Se naste, Lascăr Rosetti, om politic român.

1831: Moare, Petrus Sigerus, botanist din Transilvania.

1850: Se naste, Constantin I. Istrati, chimist și medic român.

1880: Manolache Costache Epureanu, politician român, prim-ministru al României.

1927: Se naste, Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române.

1929: Se naste, Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române.

1931: Nicolae Titulescu este reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor.

A fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.

1993: Moare, Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român.

1939: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie).

Si-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.

1944: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0.

Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”.

1965: Se naste, Angela Gheorghiu, soprană română.

2001: Este prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torționar, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.

2000: Moare, Virgil Săhleanu, lider sindical român in urma unui atac.

2008: Moare, Ilarion Ciobanu, actor român de film.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 7 septembrie 1940: Cedarea Cadrilaterului1
en US Tweet - 7 septembrie 1940: Cedarea Cadrilaterului 20
en US save - 7 septembrie 1940: Cedarea Cadrilaterului20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Picking up the pieces - "Sa nu ai reflexii in fata nimanui"
„Sa nu ai reflexii in fata nimanui”

Candva, a fost o fata. Fara ca nimeni sa stie, in afara de ea, o numeam "sora mea". Pentru ca...

Închide