Mihai Viteazul 1 - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis

9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis

9 august 1601, Mihai Viteazul este ucis de un detașament de mercenari la 3 km sud de Turda. Detasamentul era condus de ofițerul Iacob (Jacques) de Beauri, trimis de generalul Giorgio Basta.

Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.

Pentru o scurta perioadă (în 1600), a fost conducător al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

Înainte de a deveni domnitor a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.

La sfârșitul anului 1588 a devenit stolnic al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 a devenit ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău.

În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană, o sumă mare de bani și având și sprijinul patriarhului Constantinopolului, Mihai a devenit domn al Țării Românești la 2 septembrie 1593. A fost înscăunat la București pe 15 octombrie în același an.

A aderat la „Liga Sfântă” creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-lea. Din aceasta făceau parte Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana.

Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594. Mihai Viteazul decide, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană.

Aderarea Țării Românești la „Liga Sfântă” a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini și a întregii garnizoane otomane staționată în București.

Mihai a pornit o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării.

Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor culminată cu incendierea Rusciucului.

Aron Vodă a pornit o campanie similară, în care cazacii lui Aron Vodă, uniți cu ardelenii, respingeau la vadul de la Isaccea pe Domnul adus de Turci, pentru a fi așezat în Scaunul Moldovei.

Datorită recunoașterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory, Mihai a trimis trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relațiile munteano-transilvănene.

Delegația a negociat aderarea la această alianță și a semnat la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea vasal al lui Sigismund.

Mihai Viteazul a semnat tratatul deoarece Transilvania era singurul stat vecin ce îi putea oferi ajutor în lupta împotriva turcilor.

În încercarea de a opri înaintarea turcilor conduși de Sinan Pașa, spre București, Mihai Viteazul, la comanda unei armate de circa 16.000 de ostași, i-a atacat pe otomani la Călugăreni în 13 august 1595.

Bătălia, s-a soldat cu pierderea de către turci a unui steag, a mai multor tunuri și a circa 7000 de combatanți. A fost insuficient însă pentru a-l opri din marșul spre București.

Mihai s-a retras temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Báthory. In acest timp turcii s-au instalat la mănăstirea Radu Vodă, iar Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc.

Turcii au inceput organizarea pașalâcului la București și Târgoviște, introducând garnizoane și transformând bisericile în moschei.

Primind în munți sprijin din Moldova și Transilvania, Mihai Viteazul a luat comanda unei armate puternice și numeroase. I-a îndepărtat pe otomani din Târgoviște (5–8 octombrie 1595) și apoi București (12 octombrie 1595), după care le-a provocat pierderi grele în retragerea lor disperată peste Dunăre la Giurgiu (15–20 octombrie 1595).

Campania otomană, pornită cu intenția de a transforma principatele în pașalâcuri, s-a sfârșit cu un răsunător eșec, cu ecouri în Apusul Europei.

Între timp, Ștefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor.

În 1594 și în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării. A cucerit cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Razgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, Șiștova, Nicopole și Vidin.

Campania a determinat retragerea otomană în cetățile de pe linia Dunării. Valahii au atacat cetățile Giurgiu și Turnu, au eliberat așezările civile și să au asediat fortărețele.

În ianuarie 1595 tot malul stâng al fluviului se afla sub controlul românesc.

Pierderile suferite în urma campaniilor antiotomane au adus Țara Românească la o stare critică din punct de vedere financiar.

Cu vistieria golită, Mihai este obligat sa aplice o soluție vitală supraviețuirii statale: „așezământul” sau „legarea țăranilor de glie” prin care rumânii (țăranii fără pământ din Valahia) erau siliți să rămână pe moșia pe care se aflau în acel moment.

După câteva confruntări pe linia Dunării, Mihai a făcut în decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman.

În schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății tributului, Înalta Poartă a recunoscut domnia voievodului pe întreaga durată a vieții.

La 9 iunie 1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea. Acesta s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului.

Unirea realizata la 1600

Mihai Viteazul a purtat titlul de „Domn” doar în Țara Românească intre 1593-1599.


Între octombrie 1599 și iunie 1600 a fost Conducator al Țării Românești și al Ardealului.


În perioada iunie 1600 – septembrie 1600 a fost Stăpânitor al Țării Românești, al Ardealului și Moldovei, adunate împreună sub „unirea personală” a lui Mihai.

In Moldova a fost înscăunat de fapt pe fiul său.


Între septembrie 1600 – noiembrie 1600 a fost Domn al Țării Românești.


Între februarie 1601- august 1601 a fost comandant militar în slujba Imperiului Habsburgic.


Deși Mihai Viteazul este cunoscut ca primul unificator toate cele trei țări si-au păstrat instituțiile de conducere de dinainte.

Dieta (Transilvania) și sfaturile boierești în țările extracarpatice, si-au păstrat legile, cutumele și procedurile fiecăreia în vigoare. Mihai nu a unit nici armatele.

In 1600 puterile vecine vedeau în ambițiile politice ale lui MIhai Viteazul o contradicție cu interesele proprii de dominanță.

Habsburgii își vedeau amenințate planurile de menținere a Transilvaniei în sfera lor de influență. Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei. Imperiul Otoman nu accepta ideea renunțării la Țara Românească.

Uniunea personală a lui Mihai Viteazul reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forțe din regiune.

Existau și conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul domn.

Mihai nu a reușit să înfrângă revolta nobililor maghiari transilvăneni, sprijiniți de generalul Basta care l-a învins în Bătălia de la Mirăslău la 18 1600 și a pierdut Ardealul.

Moldova a reintrat în posesia Movileștilor aserviți intereselor polone.

Polonii au pătruns în Moldova, Mihai a fost învins în bătălia de la Bucov (20 octombrie 1600). Zamoyski l-a reinstalat pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă.

Mihai a încercat să reziste atacului polon asupra Țării Românești.Dar il pierde in favoarea lui Simion Movilă.

Infăptuirea unirii nu a durat, creația politică a lui Mihai s-a prăbușit ca efect al intereselor Habsburgilor, Poloniei și Imperiului Otoman.

Mihai Viteazul a fost fortat să ia calea pribegiei. A mers la Praga pentru solicita ajutor de la împăratul Rudolf al II-lea.

Călătoria a fost lungă și anevoioasă. Voievodul și însoțitorii săi au fost atacați de mai multe ori, mai ales în Transilvania.

A ajuns la Viena, împreună cu cei 40 de însoțitori care îi mai rămăseseră, la 2 ianuarie 1601. Aici a fost primit de arhiducele Matthias (viitorul împărat Matia I), care i-a înlesnit primirea la Curtea Imperială de la Praga.

Mihai Viteazul a ajuns la Praga pe 23 februarie 1601 si a fost primit în audiență la împărat pe 14 martie.

Mihai a cerut sprijinul împăratului Rudolf al II-lea. Acesta, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, a acceptat să-l susțină pe voievodul român.

Împreună cu generalul Basta, Mihai a pornit campania de recucerire a teritoriilor românești.

Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul român l-a îndepărtat pe Sigismund Báthory din Transilvania.

A recuperat Țara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron.

În aceste condiții, erau perspective ale unei noi uniri românești. Acestea nu conveneau împăratului habsburgic condus de Rudolf al II-lea.

Se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului român.

La 9 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de un detașament de mercenari în frunte cu ofițerul valon Iacob de Beauri, trimis de generalul Giorgio Basta.

Uciderea lui Mihai a fost relatată de Dionisie Fotino:

„Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”.

Trupul lui Mihai a fost aruncat apoi în câmpia Cristișului, pentru ca ostașii săi să vadă că a pierit căpitanul lor.

Pe mormântul lui Mihai Viteazul din Turda a fost constituit un obelisc, închinat lui Mihai.

Capul său a fost luat de Turturea paharnicul, unul dintre căpitanii voievodului. A fost adus în Țara Românească și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă osemintele părintelui său, Pătrașcu-Vodă.

Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu este scris:

„Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.

Miron Costin a scris în cronica sa următorul comentariu, după ce a relatat uciderea lui Mihai:

„Și așea s-au plătitu lui Mihai Vodă slujbele ce-au făcutu nemților”.

Meritele lui Mihai Viteazul au fost recunoscute foarte tarziu. Abia generația pașoptistă, angajată în lupta pentru crearea statului național român, îl va recunoaște pe Mihai Viteazul ca pe un ilustru predecesor.

În amintirea lui au fost ridicate numeroase monumente.

Statuie Mihai Viteazul Bucuresti - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis

Cel mai vechi monument este statuia ecvestră din Piața Universității din București, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse, realizată în 1874.

Printre cele mai impozante statui ale voievodului sunt cele din Cluj, Craiova, Ploiești, Alba Iulia, Giurgiu, Iași, Oradea, sau din incinta Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București.

Pe locul unde a fost ucis, la Turda, a fost înălțat un obelisc, iar racla cu capul său, păstrată la Mănăstirea Dealu, este adăpostită într-un sarcofag din marmură realizat în 1913 de sculptorul Frederic Storck.

Obelisc Mihai Viteazul - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis
Obelisc Mihai Viteazul Turda

Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție română pentru faptele de arme în timp de război.

Ordinul MIhai Viteazul - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis

9 august, cele mai semnificative momente

9 august 48 î.Hr.: Iulius Cezar, l-a învins pe Pompei și pe Optimates în bătălia de la Pharsalus. Isi întareste controlul asupra Republicii Romane.

9 august 378: Bătălia de la Adrianopol. Armata romană este înfrântă de vizigoți. Împăratul Valens a murit în luptă.

1173: Incepe construcția unei clopotnițe care va deveni Turnul înclinat din Pisa.

1483: Deschiderea Capelei Sixtine din Roma.

1776: Se naste, Amedeo Avogadro, fizician italian.

1810: Napoleon anexează Westfalia ca parte a Primului Imperiu Francez.

1842: Este semnat Tratatul Webster–Ashburton. Acesta stabilește granița dintre Statele Unite și Canada la est de Munții Stâncoși.

1914: Se naste, Alexandru Mandy, compozitor român.

9 august 1942: Liderul indian Mahatma Gandhi a fost arestat în Bombay de forțele britanice.

9 august 1945: Orașul japonez Nagasaki a fost devastat de bombă atomică, Fat Man. 39.000 de persoane au fost ucise.

1962: Moare, Hermann Hesse, scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1946.

1965: Parlamentul Malaeziei a votat secesiunea Singaporeului de această țară.

Singapore a devenit unicul stat din lume care și-a dobândit independența fără voia sa.

9 august 1969: Moare, Constantin I. Parhon, om de știință român, medic endocrinolog și neuropsihiatru, fondatorul școlii românești de endocrinologie.

1974: Scandalul Watergate. Richard Nixon demisioneaza din funcția de președinte al Statelor Unite. Vicepreședintele Gerald Ford devine președinte.

1999: Vladimir Vladimirovici Putin devine prim-ministru.

9 august 1991: Moare, Cella Delavrancea, prozatoare, fiica lui Barbu Ștefănescu Delavrancea.

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis1
en US Tweet - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis 20
en US save - 9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis20

3 thoughts on “9 august 1601: Mihai Viteazul este ucis

  1. Ne creste inima pentru iubitul si nepretuitul nostru domnitor,Mihai Viteazul ,ni se mareste patriotismul si asa diminuat de cei ce vor Romania pusa la zid cu tot felul de prostii inventate,fie-i AMINTIREA IN ETERNITATE VIE SI MORALIZATOARE PENTRU POPORUL ROMAN NEMURITOR IN ISTORIE,DEMN SI BRAV.

  2. Deosebit comentariul si bine documentat.FELICITARI REALIZATORULUI.ASTEPTAM SI ALTE ASTFEL DE NEPRETUITE SCRIERI,SI DOAMNE FERESTE POPORUL ROMAN DE IMPOSTORI SI IMORALI POLITICI.

    1. Va multumesc frumos! Traim zile din ce in ce mai grele din punct de vedere a pastrarii culturii, a iubirii fata de tara si de lucruri frumoase. Astfel de personalitati( fara de care am fi fost mai saraci sau fara existenta lor nu am fi citit si scris astazi in limba romana) pot si astazi sa ne reaminteasca ca avem o cultura de pastrat si transmis. Ma bucura atentia acordata si va asteptam cat mai des!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Malomkert - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"
„Cernatul de Sus – o comoară ce vrea să iasă din anonimat”

Frumusetea limbii si obiceiurilor romanilor vine tocmai din multiculturalitate. Nimic nu e mai frumos decat sa descoperi pe masa romanilor...

Închide