Malomkert - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"

„Cernatul de Sus – o comoară ce vrea să iasă din anonimat”

Frumusetea limbii si obiceiurilor romanilor vine tocmai din multiculturalitate. Nimic nu e mai frumos decat sa descoperi pe masa romanilor bunatati venite sau inspirate din toate colturile lumii, Iar colacul si painea cu formele si simbolistica lor, ne aduc aminte de originile noastre de truditori ai pamantului.

Da, Covasna e o asemenea oglinda.

Tinutul conacelor sau al apelor tamaduitoare. Asa este cunoscut judetul Covasna chiar si de cei care n-au reusit sa ajunga pe meleaguri secuiesti.

Cei care au vizitat, macar o data, taramul de la Curbura Carpatilor, au aflat cu siguranta mai multe.

Covasna si-a deschis larg portile in ultimii ani si propune turistilor o calatorie de neuitat.

Obiceiuri si traditii vechi, muzee interesante si, nu in ultimul rand, gazde primitoare, gata sa iti puna pe masa si sufletul alaturi de o pita pe vatra si-o slana ardeleneasca.

Imi sunt foarte dragi coltisoarele de tara ramase, inca – pe nedrept, cumva – in anonimat.

Intre biserica reformata si poarta secuiasca de la Malomkert, Cernatul de Sus iti mai pregateste o surpriza: cetatea Ika. Impropriu spus cetate, pentru ca doar un turn circular se mai inalta pe deal. Odinioara, aici se ridicase si un perete de piatra, lung de 200 de metri si lat de vreo 10.

Istoria acestui loc e atat de putin cunoscuta, incat a lasat loc aparitiei mai multor legende.

Localnicii cred ca pivnitele de sub turn ascund adevarate comori. Nimeni nu se poate atinge, insa, de ele, acestea fiind aparate de forte…nevazute. Un sat in care traditia locala si valorile de demult sunt tinute in viata de familia Szocs.

Ei sunt proprietarii ultimei…gospodarii de moara, asa cum frumos ii spune pe-acolo.

Batrana gospodarie, transformata in centru turistic, mai cuprinde un hambar transformat in sala de mese si trei casute secuiesti, pregatite sa va gazduiasca. Plus un foisor de gradina care adaposteste un cuptor pe lemne ce-si va proba, degraba, utilitatea.

Cu mic, cu mare, toti veti fi intampinati aici, la Malomkert, cu o atmosfera ca de sarbatoare. Familia Szocs e pregatita sa va spuna toate povestile satului de sub munte. Daca domnul Lazslo va poate fi oricand ghid intr-o incursiune prin frumusetile locului, doamna Ilona stie mai degraba tainele moraritului si-ale bucatelor secuiesti.

In satul acesta functionau candva peste 30 de mori de apa. Salba s-a destramat, una cate una, din pacate.

Chiar daca nu sunt morari prin traditie, oamenii acestia au inteles cat de important ar fi sa pastreze vie traditia. Asa ca moara de la Malomkert a supravietuit. Si macina inca, atunci cand o ajuta apa venit din deal.

Faina macinata astfel e folosita in cateva preparate delicioase pe care aveti ocazia sa le gustati in cadrul atelierelor culinare organizate de doamna Ilona.

Aici poti deprinde tainele gulasului adevarat, poti invata cum se pregateste painea cu cartofi, kurtos kalacs – cum le spune in maghiara cozonacilor secuiesti -, zacusca si cate si mai cate probe ale gustului adevarat cu care, din pacate, tot mai putini dintre noi sunt obisnuiti.

Pentru adulti va fi o bucurie, pentru copii – o revelatie.

Pot realiza ca exista viata si dincolo de touchscreen-ul unui smartphone si indemanare dupa granitele unei aplicatii Android.

Vorbeam de kurtos, acest dulce de sarbatoare, acest desert delicios pe care il intalnim prin targurile din intreaga tara, dar care se face, traditional, doar in judetul Covasna.

IMG 20200808 155147 1 768x1024 - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"

In limba maghiara, „Kurto” inseamna horn, cos de fum. Asa ca forma conica, alungita, e cea care i-a dat si numele cozonacului. Iar `secuiesc` ii spune, fireste, pentru ca aici se face, prin traditie. Aici si-a scris primele pagini de istorie a gustului, in urma cu mai bine de 300 de ani.

Se framanta un aluat, sa zicem, ca de cozonac romanesc, clasic, din faina, drojdie, zahar vanilat, coaja de lamaie, oua si unt.

La gratar, langa carbunii incinsi, se tine spectacolul.

Instrumentele acelea pe care se coc cozonacii secuiesti se numesc simplu, banal…lemne. Ca niste drugi foarte fin slefuiti, cu o coada potrivit de lunga cat sa nu te arda dogoarea la sprancene, cand invarti colacii la copt.

Ei bine, lemnele astea sunt unse cu unt topit inainte de a fi intinse pe ele, cu maiestrie, fasiile de aluat.

IMG 20200808 155213 1 1024x768 - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"

Reteta autentica mai spune ca apoi sa tavalesti cozonacii prin zahar si abia dupa aceea sa-i pui la copt. Asta ajuta si la gust, ajuta si la culoare, pentru ca zaharul se caramelizeaza uniform si arata de…cu greu le poti rezista.

Doamna Ilona a mostenit dragostea de traditii. Iar gustul si tainele kurtosului le-a deprins de la batranii din Cernatul de Sus. Aici nu exista botez, nunta, ori te miri ce alta sarbatoare, fara kurtos pe masa.

Preparat cu un specific local, cu radacini atat de bine conturate, dar cu faima nationala, kurtos kalacs naste, totusi, o discutie: de cativa ani, Ministerul Agriculturii vrea sa-l inregistreze ca produs traditional romanesc. Exista o asociatie care vrea sa il inregistreze ca produs traditional unguresc.

Acum, e clar ca pe cel mai bun il mananci aici, facut de secui.

Si atunci, cum ii spunem?

Produs traditional secuiesc facut in Romania. Cred ca forma asta ar impaca pe toata lumea, mai putin pe vecinii de la vest. Dar ei au si atatea altele cu care se pot mandri.

Kurtosul nu-l dam! Odata gustat, ti se lipeste de suflet, ca timbrul de scrisoare! Un deliciu!

Si mai important e faptul ca poti sa ti-l pregatesti singur, cu ajutorul gazdelor, bineinteles.

Aceasta este o experienta care se inscrie usor in galeria celor de neuitat.

La centrul turistic Malomkert poti deprinde si tainele painii cu cartofi, un alt preparat traditional ardelenesc, de legenda. Sa nu uitam ca vorbim, totusi, de o gospodarie de moara!

IMG 20200808 155233 1 768x1024 - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"

Imaginati-va doua gospodine desavarsite, framantand aluat cat pentru vreo 10-12 paini, intr-o covata de-o varsta cu moara.

Ganditi-va, oare cate generatii de femei vrednice au mangaiat acel lemn? Cate s-au minunat de ce mandru si frumos a crescut coca?

Foarte interesant, pentru dospire se pastreaza inca o tehnica din batrani: se opreste un bulgare din aluat care se da, mai departe, gospodinei din sat care urmeaza sa framante. Aceasta pastreaza, la randul ei, o mana de coca si o da alteia…asa, cu insemnatate ritualica si cu greutatea unui lucru de valoare.

Tot muntele de aluat este impartit de mainile dibace, „la ochi”, nu pe cantar, in bulgari aidoma unor mingi de fotbal, care ajung fiecare in cate un cos de nuiele, odihnind pe un stergar. Asa se vor rasturna mai usor pe lopata cu care se imping pe gura de foc a cuptorului, pe vatra incinsa pentru vreo jumatate de ceas. Cand sunt scoase, se bate bine coaja arsa si tare, se curata, daca mai e cazul, cu o razatoare cu dintii de fier si abia apoi se ofera spre inchinare si desfatare.

Intotdeauna mai ramane ceva aluat de prisos. Cred ca e calculata treaba, pentru ca femeile ii gasesc, cat ai clipi, si acestuia rost. Intins intr-o foaie lata, dreptunghiulara, cat paleta de la cuptor, se hidrateaza cu untdelemn, cativa stropi si se arunca deasupra bucati generose de slanina, solzisori de ceapa si paprica de ardei.

Cu alte cuvinte, pizza secuiasca.

IMG 20200808 155254 4 768x1024 - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"

Cernatul de Sus, ba poate, Covasna intreaga, e o comoara care vrea sa iasa din anonimat! Si merita cu siguranta! O veritabila oaza de liniste si rasfat.

Traditiile pastrate cu sfintenie si oamenii ospialieri, fac din aceasta parte a tarii o excelenta destinatie de vacanta.

Motive sa vizitati Covasna sunt mult mai multe decat cele pe care vi le-am prezentat eu. Bag mana-n foc ca veti pleca de aici mai bogati, dar si cu amintirea gustului unei felii de paine cu cartofi, mangaiata cu untura si botezata cu ceapa frecata cu paprica. Ceva pe cat de simplu, pe atat de puternic, ca impact.

IMG 20200808 155324 1 1024x768 - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"

Comparabila cu una dintre minunile marunte ale lumii mari.

Una fara de care s-o putea trai, dar zau c-ar fi pacat!

Please follow and like us:
follow subscribe - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"1
en US Tweet - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat" 20
en US save - "Cernatul de Sus - o comoară ce vrea să iasă din anonimat"20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Take their place - Pune-te în locul celuilalt!
Pune-te în locul celuilalt!

"...And I don't want the world to see me 'cause I don't think that they'd understand".

Închide