20200519 114740 1 - Petrosani, inima din Valea Jiului

Petrosani, inima din Valea Jiului

Petrosani este orasul care reprezinta o descriere foarte importanta a tot ceea ce reprezinta pentru mine, Romania, draga mea.

Petrosani este locul unitatii naturii, a uniunii cerului cu pamantul, a legaturii stranse intre oameni si natura in ansamblu. In acest oras s-au adunat oameni din diferite regiuni ale tarii pentru a castiga un ban in plus la mina si aici nu am simtit, copil fiind, nici o mica diferenta intre ardeleni, olteni, moldoveni, maghiari sau alte nationalitati.

Acest loc, frumos desenat in fotografii, are o istorie aparte si o pozitie parca binecuvantata din multe puncte de vedere. Mi-am dorit sa inteleg ce inseamna o zi la mina, ce reprezinta pentru un miner o zi impartita intre adancurile pamantului si gura de oxigen pe care o respira odata iesit. Nu am cum intelege, nu voi putea niciodata. Nu am cum sa inteleg ce inseamna sa lucrezi cu frica de-a nu mai reveni sa privesti cerul sau ce poti simti daca se intampla sa se strice un echipament si sa cazi in gol.

Dar pot intelege ca un loc atat de frumos, merita o atentie deosebita, merita vizitat iar oamenii locului trebuie ascultati pentru ca detin o intelepciune aparte.

Petrosani si istoria orasului

Petroșani  este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, Petroșani și Slătinioara.

Orasul este situat la o altitudine de 615–620 m în Depresiunea Petroșani sau popular „Valea Jiului”, fiind principalul municipiu al acestei zone.

Este recunoscut ca fiind un oraș minier, aici aflându-se sediul Complexului Energetic Hunedoara, care cuprinde mai multe exploatări miniere.

20200519 114816 2 768x1024 - Petrosani, inima din Valea Jiului

Undeva pe la 1640, douăzeci de iobagi din Petros pot fi considerați primii locuitori ai acestui ținut. Localitatea a purtat de la bun început numele de „Petroșeni”.

Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate exista din 1788 cand locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin țările române.

În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinopol” sunt gasite notiuni despre Petroșani.

La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupația de bază a populației era păstoritul.

În 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroșani și Petrila, iar în 1845, apar migrații masive ce vizează mineri germani în mare parte din Bucovina, dar și din restul Transilvaniei.

Potrivit unei cronologii recente, tezaurul descoperit la Petroșani se încadrează în grupa imitațiilor servile după prototip, și se datează în secolul III î.e.n.

 La 4 ianuarie 1924, comuna Petroșani devine oraș.

La 1 martie 1968, Petrosani, devine municipiu

patrosani - Petrosani, inima din Valea Jiului

Muzeul mineritului

In jurul anului 1900, se construiește clădirea ce aparține Muzeului Mineritului din anul 1961. Cladirea a fost înainte casa de locuit. Este singurul muzeu din țară cu profil de tehnică minieră.

muzeul - Petrosani, inima din Valea Jiului
Muzeul Minerului – Petrosani

 Din anul 1996, Petroșaniul găzduiește una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare din România, Institutul Național de Cecetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă.

Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost consemnate în anul 1782, de mineralogul Benkö Janos.

O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania.

Generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre.

 Primele lucrări de au început Valea Jiului în 1835 când se pun în evidenţă rezervele mari de cărbuni.

Turismul catre orasul Petrosani si regiune

 Aparița turismului montan din arealul munților Parâng este în stransă legătură cu nașterea Asociația Carpatină Transilvană (SKV).

Aceasta a avut mai multe filiale, incluzând filiala Petroșani. Istoria stațiunii Parâng începe de peste 100 de ani. 

Parang - Petrosani, inima din Valea Jiului

Incă din 1900 se construiește de către Asociația Carpatină Transilvană (SKV), prima cabană, care a fost denumită ulterior “Cabana arsă” , deoarece a ars de trei ori. 

Cabana era destinată drumețiilor ce ajungeau cu rucsacul în spate. A fost construită în anul 1940 iar pană în anul 1965 avea 95 de locuri, restaurant și bufet.

În acea perioadă în care era doar o cabană se schia pe pârtia Troița și pe Culoarul Porcului pe traseul pe care s-a construit ulterior un funicular.

În 1959 ceea ce denumim astăzi Stațiunea Petroșani-Parâng intră intr-o nouă fază, cea a schiului de masă, a schiului amator și a celui semi-profesionist.

Din anul 1992 începe construcția legală a cabanelor particulare. Existau câteva ridicate și înainte de această dată dar ilegal. Pasiunea pentru turism a locuitorilor din Petroșani a promovat zona Parâng.

IMG 20200620 WA0003 768x1024 - Petrosani, inima din Valea Jiului

Toate investițiile realizate de-a lungul timpului atât de mediul privat cât și prin implicarea autorităților locale au permis îndeplinirea cerințelor de atestare a stațiunii montane turistice în anul 2009.

Masivul Parang

Din Petroșani se ajunge ușor în masivul Parâng prin intermediul telescaunului. Exista cabane și pârtii de schi care sunt frecventate sportivi dar si de turiști din țară și străinătate.

În suburbiile Petrosaniului înspre zonele de altitudine montane începe zona locuită de așa-numiții momârlani ce au ca ocupație principală păstoritul.

Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali. Grupul Parâng-Șureanu-Lotrului este mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.

Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru.

Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea din România, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini spectaculoase.

101398846 2428514557453524 7425684428250152960 n - Petrosani, inima din Valea Jiului

Rezervația naturală “Piatra Crinului” (0,5 ha)

Piatra Crinului este o arie protejată de interes național situată în apropierea orașului Petroșani.

Rezervația naturală cu o suprafață de 0,5 ha, aflată la limita superioară a zonei forestiere (Munții Parâng), unde pe formațiuni stâncoase crește planta erbacee Potentilla haynaldiana.

Rezervatia Crinului - Petrosani, inima din Valea Jiului
Potentilla haynaldiana Rezervatia Crinului

by Kizzi

Please follow and like us:
follow subscribe - Petrosani, inima din Valea Jiului1
en US Tweet - Petrosani, inima din Valea Jiului 20
en US save - Petrosani, inima din Valea Jiului20

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PariPont
Citește articolul precedent:
Ziua Donald Duck
9 iunie Ziua Ratoiului Donald si alte momente

9 iunie 1934 a fost ziua cand a debutat cel mai îndrăgit personaj de desene animate, Donald Duck în desenul...

Închide